Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:32 14 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Istoria, după Biblie, trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”

ro

24 Nov, 2020 00:00 2959 Marime text

Academia Mihăileană este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova (1835 - 1847). A fost inaugurată la Iași sub domnia lui Mihail Sturdza, prin strădania lui Gheorghe Asachi și a altor învățați români ai vremii. Aici se țineau cursuri de istorie, drept, chimie, matematică, științe biologice, astronomie, limba elină, geometrie și arhitectură. Este precursoare a Universității din Iași și a Colegiului Național.
 

Academia Mihăileană a funcționat în Casele Cazimir și Voinescu.
Pe 16 septembrie 1868, Mihail Kogălniceanu a devenit cel dintâi membru titular al Societăţii Academice Române ales prin vot secret.
 
Pe 24 noiembrie, în anul 1843, Mihail Kogălniceanu rostea discursul inaugural la Academia Mihăileană din Iași. Acesta era intitulat „Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională”. În celebrul discurs omul politic, omul de cultură, definește istoria și rolul ei în conștiința națională.
Istoricii afirmă că autoritățile de la acea vreme nu au primit bine discursul cu tentă romantică-naționalistă, ținut de Kogălniceanu. Însă, discursul emoționant a influențat generația pașoptistă, precum și studenții români de la Universitatea din Paris.
Pe lângă MihaiL Kogălniceanu, la Academie mai erau profesori: Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad și Ion Ghica.
„Domnilor! După priveliștea lumii, după minunele naturii, nimică nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria. Istoria, Domnilor mei, dupre zicerea autorilor celor mai vestiți, este adevărata povestire și înfățoșare a întâmplărilor neamului omenesc; ea este resultatul vrâstelor și a experienții. Se poate dar, cu drept cuvânt, numi glasul sămințiilor ce au fost și icoană vremii trecute. Karamzine în alte cuvinte o numește testamentul lăsat de cătră strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire vremii de față și de povățuire vremii viitoare.
 
În această privire atât de importantă, istoria, după Biblie, trebuie să fie, și a fost totdeauna, cartea de căpitenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi; pentru că fieștecare stare, fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat la îndoirile sale, învățătură la neștiința să, îndemn la slavă și la fapta bună (...)”.
 

Interesat de monumentele antice din Dobrogea


În calitate de academician, Mihail Kogălniceanu s-a interesat îndeosebi de monumentele antice din Dobrogea, despre care a şi prezentat o comunicare în secţiunea istorico – arheologică, în data de 19 septembrie 1882. Era preocupat mai ales de conservarea ruinelor monumentului triumfal roman de la Adamclisi, vestigii ameninţate cu deteriorarea de către unii localnici care extrăgeau piese sculpturale pentru împodobirea caselor personale.
 
În 3 martie 1886, Mihail Kogălniceanu a intervenit în cadrul academiei pentru aducerea la Bucureşti (la Muzeul Naţional) a basoreliefurilor din respectivul monument, spre a fi salvate de la distrugere.
 
Sursa text: momenteistorice.ro
 
Citește și:

O comună din județul Constanța îi poartă numele Mihail Kogălniceanu, 203 de ani de la naştere
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari