La 126 de ani de la naşterea sa, Lucian Grigorescu încă nu are muzeul asumat de autorităţile medgidiene
01 Feb, 2020 00:00
01 Feb, 2020 00:00
01 Feb, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
4466
Marime text
În Medgidia, casa de cultură din municipiu, o stradă, o grădiniţă, o şcoală şi tabăra internaţională de pictură poartă numele marelui artist Lucian Grigorescu, din dorinţa de a rămâne astfel în memoria şi spre cinstea oraşului. Din păcate, nu la fel de mândri pot fi edilii de stadiul actual al muzeului ce poartă numele lui Lucian Grigorescu, instituţie care a fost închisă, în anul 2009, de către Consiliul Judeţean Constanţa, invocându-se lipsa de buget când e vorba de cultură.
Plecând de la necesitatea repunerii în valoare a clădirii muzeului, bun imobil de mare însemnătate istorică şi arhitecturală, situat în zona de protecţie a sitului urban, în urmă cu trei ani, primarul municipiului Medgidia a propus un proiect ce privea preluarea Muzeului de Artă „Lucian Grigorescu", din domeniul public al judeţului Constanţa şi administrarea Consiliului Judeţean Constanţa, în administrarea Consiliului Local Medgidia. Asumare rămasă în... aşteptare.
Dar lucrări ale marelui pictor se află la Muzeul de Artă din Constanţa, circa 35 de acuarele, alte câteva lucrări grafice fiind depozitate în condiţii speciale. „Dacă nu se năştea aici, unde culorile sunt de o intensitate extraordinară, probabil că picturile sale ar fi fost altfel. Pictorul s-a îndrăgostit de lumina puternică a Dobrogei şi de peisajul dobrogean", afirma dr. Doina Păuleanu, cu ceva timp în urmă, pentru ziarul ZIUA de Constanţa.
Lucian Grigorescu este unul dintre cei mai mari peisagişti contemporani care au lucrat în manieră impresionistă şi postimpresionistă. Peisajele sale fac din el unul din cei mai mari colorişti pe care i-a dat ţara noastră. Orizonturile înalte şi şesurile întinse ale Dobrogei au creat un stil care-l defineşte pe artist. Dragostea pentru lumină l-a însoţit pe acesta până în sudul Franţei, acolo unde s-a şi stabilit. Orăşelul Cassis i-a servit ca sursă de inspiraţie pentru multe din peisajele sale.
Pictorul, căruia prietenii îi spuneau Lucică, era o sursă de generozitate şi de bună dispoziţie. Înzestrat cu talent artistic, dar şi cu un uimitor dar al povestirii, artistul avea obiceiul de a crea o atmosferă explozivă în jurul său. Balcica Mosescu - Maciuca, fiica primarului din Balcic, descrie unul dintre obiceiurile artistului. Acesta cumpăra guvizi de la pescarii din Balcic şi obişnuia să-şi lege în jurul gâtului şiragul cu peştii încă vii, ceea ce stârnea hazul artiştilor cu care se întâlnea.
De altfel, legat de perioada petrecută la Balcic, prof. Adrian Ilie afirma într-un articol: „Artistul a iubit Balcicul, a cărui frumuseţe a redat-o pe câteva pânze. Aici avea prieteni, unul dintre aceştia fiind Octavian Moşescu, primar al localităţii din sudul Dobrogei. Având la bază prietenia sinceră, primarul îi va oferi în anul 1931, în schimbul unei picturi pe care o dona muzeului local, un teren situat deasupra plajei. Nu a păstrat mult timp acest teren pe care îl va vinde, iar cu banii obţinuţi «va evada» la Cassis, după cum singur recunoştea.
În 1935, după o expoziţie personală în ţară, se va reîntoarce la Balcic, unde se simţea atât de bine şi unde toţi locuitorii îl ştiau şi îl respectau. Deseori dădea dovadă de milostenie, oferind bani celor sărmani. Este şi cazul copilului tătar, care-i vindea o broască ţestoasă, mai multe zile la rând. De fiecare dată, maestrul o cumpăra şi o elibera ulterior, doar pentru a-i face pe plac copilului sărman. Fiind luat în derâdere de prietenii săi, maestrul nu va mai cumpăra broasca ţestoasă, dar va oferi mici sume copilului, cu care legase o prietenie şi un fel de a fi.
În anul 1948, Lucian Grigorescu a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi pentru scurtă vreme devine director în Ministerul Artelor şi informaţiilor. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pictorului Lucian Grigorescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română, «pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei», Maestru Emerit al Artei, şi Laureat al Premiului de stat.
Moare din cauza unei boli incurabile, la Bucureşti, la 28 octombrie 1965, dar va rămâne în amintirea contemporanilor săi şi în special a medgidienilor.
A fost unanim apreciat ca fiind cel mai latin dintre pictorii români. A iubit Dobrogea, Medgidia, Balcicul, uliţa dobrogeană, figurile pitoreşti ale turcilor şi ale tătarilor, pe care le-a surprins ca nimeni altul în lucrările sale.
A fost membru corespondent al Academiei RSR, maestru emerit al artei, artist al poporului, laureat al Premiului de stat”.
Sursa foto: captură YouTube
Citeşte şi:
#citeşte Dobrogea 124 de ani de la naşterea marelui pictor dobrogean Lucian Grigorescu
Lucian Grigorescu, pictorul dobrogean îndrăgostit de lumină
#Dobrogeaetnică Repere şi somităţi. Dobrogeanul Lucian Grigorescu, cel care a pictat Medgidia pe harta internaţională a artei
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii