Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#StrăzidinConstanța - atunci și acum Odihna și tratamentele la mare în anii 1960
04 Jan, 2023 00:00
04 Jan, 2023 00:00
04 Jan, 2023 00:00
ZIUA de Constanta
3206
Marime text
3206
Marime text
- Periplul nostru prin Dobrogea anilor 1960 se sfârșește. Ne-am plimbat pe străzile Constanței, am admirat monumente arhitecturale, ne-am odihnit la cafenelele din centrul vechi sau în parc, am vizitat stațiunile baleneoclimaterice și am încheiat culminant cu o excursie la cetatea Histria. Vom discuta în cele ce urmează de prima parte a ultimului capitol, cea dedidicată odihnei și tratamentelor la mare.
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Contanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R.
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“, prima parte a capitolului, ne plimbă prin Piața Independenței, unde este prezentată clădirea Sfatului Popular, actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe faleză, cu Cazinoul și statuia lui Mihai Eminescu sau pe bulevardul Stalin, actualul bulevard Tomis.
A doua parte, „Prin orașul care se revarsă peste zidurile tomitane“, duce lectorul de pe bulevardul Republicii, actualul bulevard Ferdinand, până pe bulevardul Lenin, actualul bulevard Mamaia. Printre altele sunt prezentate Hotelul și restaurantul Continental, Piața Unirii, Restaurantul „Modern“, Consiliul regional A.R.L.U.S., Comitetul regional al Crucii Roșii, Redacția ziarului „Dobrogea nouă“.
Tot al doilea capitol mai găzduiește o parte dedicată stațiunilor balneare. Aflăm aici detalii despre stațiunile Mamaia, Agigea, Eforie, Năvodari, Techirghiol și Vasile Roată.
Lucrarea mai dispune de alte trei capitole. „Excursii în jurul orașului Ovidiuׅ“ este al treilea capitol care se axează pe obiectivele industriale ale regiunii noastre de la acea vreme, precum Termocentrala elctrică Ovidiu, Uzinele de suprefosfați Năvodari. Capitolul următor deschide și mai mult spațiul editorial ducând cititorul în „excursii mai lungi în împrejurimi“. Aici rândurile scrise de autori ne ghidează pe la Adamclisi sau Histria cu ale lor vestigii milenare.
Beneficiile terapeutice de la malul mării sunt prezentate particular în ultimul capitol „odihna și tratamentul la mare“ și continuă cu date, precum adrese sau numere de telefon ale celor mai importante instituții sau obiective din Constanța.
„Indicații generale“ - „Odihna și tratamentele la mare“
Periplul nostru prin Dobrogea anilor 1960 se sfârșește. Ne-am plimbat pe străzile Constanței, am admirat monumente arhitecturale, ne-am odihnit la cafenelele din centrul vechi sau în parc, am vizitat stațiunile baleneoclimaterice și am încheiat culminant cu o excursie la cetatea Histria.
Ultimul capitol al călăuzei noastre în această călătorie, lucrarea de față, este intitulat „Indicații generale“. Debutează cu o introducere „Odihna și tratamentele la mare“ și se continuă cu o listă largă de adrese a diferitor instituții din anii 1960.
Vom discuta în cele ce urmează de prima parte a acestui capitol, cea dedidicată, așa cum antemenționam, odihnei și tratamentelor la mare. Deși poate informația prezentată de carte nu mai este valabilă astăzi, dat fiind progresul științific, totuși este interesant modul în care este expusă tema. Cele cinci pagini dedicate acestui subcapitol prezintă spre exempu „Cum se face o cură de soare“ sau „Cum se fac băile de mare“, sigur cu informația descoperită și contextualizată anilor 1960.
„Este cunoscută din cele mai vechi timpuri importanța apei, aerului, soarelui în tratamentul bolilor. Datorită progreselor pe care știința le-a facut în ultimii ani, balneoterapia a stabilit cu multă exactitate afecțiunile care pot fi tratate pe litoralul Mării Negre, individualizînd acest tratament balnear după particularitățile bolnavilor.
Asocierea factorilor naturali este folosită cu succes în redresarea funcțională a sistemelor și organelor, în antrenarea călirea funcțiilor organismului, pentru întărirea capacității de muncă a rezistenței la boli a organismului.
Orice om sănătos își poate face concediul de odihnă pe litoralul Mării Negre, pentru refacerea forțelor sale de muncă, dar unele măsuri de prevedere nu trebuie neglijate. Marea poate fi un excitant prea puternic pentru cei cu un sistem nervos mai sensibil. Aceștia suportă greu clima, au insomnii și se simt din ce în ce mai obosiți. Orice persoană venită din alt climat în stațiunile balneare de pe litoral trebuie să treacă printr-o fază de aclimatizare, de obișnuire cu noua climă. La început, organismul, trecut brusc dintr-o clima în alta, suferă o serie de tulburări. Pentru a putea suporta mai ușor perioada de aclimatizare, se recomandă, în primele zile, cît mai multe ore de somn, de odihnă în camera sau afară la umbră. După primele zile de acomodare, urmează etapa a doua, care constituie etapa propriu-zisa de tratament.“
„Cum se face o baie de soare“
Regăsim, așa cum spuneam, în acest subcapitol informații referitoare la băile de soare de la Marea Neagră. Sunt prezentate orele favorabile, timpul recomandat sau vârsta potrivită. Redăm în cele ce urmează descrierea scrisă de cei trei autori în anii 1960:
„Soarele - acest izvor de energie și de viață - este unul din cei mai prețuiți factori de regenerare și de călire a organismului. Sub denumirea de helioterapie înțelegem influența radiației solare directe asupra corpului expus. La marginea mării, acțiunea razelor solare este mai intensă decît în alte locuri, datorită reflectării lor pe oglinda albastră a mării și pe întinsul nisipului de pe plaja.
Radiația solară ifluențează favorabil funcțiile organismului; în special, activează circulația sîngelui, face să crească numărul globulelor roșii, care devin mai bogate în hemoglobină. Cantitatea de calciu și fosfor în organism ajunge la proporția normală; se recalcifică scheletul și se tonifică sistemul nervos.
Acțiunea cea mai importantă a radiației solare se datorește razelor ultraviolete. Razele ultraviolete distrug microbii, acționînd totodată și asupra formării vitaminei D (vitamina antirahitică). Intensitatea razelor ultraviolete create treptat din primele ore ale dimineții, ajungînd la maximum între orele 10 și 13; apoi scade către ora 17, cînd acțiunea razelor ultraviolete încetează.
Este recomandabil ca baile de soare să se facă între orele 7 și 11 dimineața, cînd intensitatea razelor ultraviolete este suficientă pentru a acționa favorabil, fără ca organismul să sufere de pe urma supraîncălzirii și fără a ne expune insolației. Se pot face bai de soare și după-amiaza între orele 16 și 18.
Pentru întărirea forțelor sale, orice om sănătos poate face bai de soare.
Este bine ca oamenii sănătoși, tineri și de vîrstă mijlocie, să înceapă cura la mare, stînd la început (primele trei zile) mai mult la umbră, sub cort. Ei vor face băi de aer cu o durata de la 15 minute pînă la 2 ore. Este perioada de aclimatizare.
Oamenii bolnavi, copiii mici (sub cinci ani) și oamenii în vîrstă vor face bai de soare numai în urmă prescripției medicului.
Abuzul și statul prea mult la soare, pe lîngă accidente (arsuri, insolații), provoacă și o acțiune nefavorabilă; oboseală, moleșeală și chiar scăderea numărului globulelor roșii din sînge.“
„Cura de soare pentru copii“
Câteva fragmente sunt dedicate informațiilor referitoare la cura de soare pentru copii, cele de mai sus fiind contextualizate vârstei. Mai jos regăsiți rândurile cuprinse în volum:
„Expunrea copiilor la soare trebuie facută cu multă prudență, respectîndu-se recomandările medicilor specialiști. Copiii fac mai ușor insolație, deoarece ei absorb cu mai multă ușurință energia razelor solare și suportă mai greu încălzirea corpului. De aceea baile de soare se vor începe cu ședințe scurte de 1-4 minute. Vor crește progresiv, cu cîte 2 - 3 minute, pînă se ajunge la o expunere cu durată maximă de 30 - 60 minute zilnic.
După baia de soare, copiii pot rămîne pe plajă mai multe ore, îmbrăcați cu bluze și pantalonași de pînză. Pentru a fi feriți de insolație, copiii vor purta pălării de paie sau bonete de pînză albă.“
„Cum se fac băile de mare“
O parte a acestui subcapitol surprinde detalii despre băile de mare. Sunt explicate fenomene biologice, anatomice, proceduri etc.
„Mișcarea valurilor diferențiază baia de mare de celelalte băi minerale obișnuite. Sub influența băilor de mare, se obține o stimulare a funcțiilor organismului, în special a inimii și a vaselor sanguine.
Scopul băilor de mare este întărirea organismului și intensificarea activității lui. Băile de mare sînt folositoare pentru călirea organismului, pentru a-l face mai rezistent față de boli, iar în unele cazuri de boală sînt folosite ca tratament medical. Oamenii sanatoși pot face baie de mare după baia de aer și de mare.
Prima baie de mare nu va dura mai mult de 2-3 minute, mărindu-se treptat timpul de baie, cu cîteva minute în fiecare zi pînă se va ajunge la 15 - 20 pentru o baie de mare.
Oricine simte în apă o senzație de frig, trebuie să iasă imediat afară și să se șteargă bine cu un prosop, pîna se înroșește pielea; în acest caz, nu este permisă uscarea în aer, întrucît picăturile de apă rămase pe corp întrețin și mențin senzația de frig care se poate transforma în frison (tremur, răceală).
În timpul băii de mare, chiar și acei care nu știu să înoate, pot face mișcari sau jocuri în apa pentru a intensifica circulația sîngelui și a determina menținerea unei temperaturi normale a corpului.
Nu este bine să se facă baia pe stomacul gol și nici imediat după masă, cu stomacul plin. Cînd bate vîntul puternic, cînd sînt nori și temperatura apei este scazută (sub + 20°C) nu se vor face băi de mare.
Copiii pînă la 2-3 ani și cei cu o constituție slabă nu vor face băi de mare. În schimb, li se vor face fricțiuni ușoare cu prosopul înmuiat în apa de mare cu o temperatura de 20°-34° (apa încălzită 2 ore la soare).
Bolnavii pot face băi de mare numai dupa prescripțiile medicului. Băile de mare nu sînt indicate persoanelor în vîrsta care au trecut de 60 ani și nici femeilor gravide (dupa luna a cincea).
Băile de mare, făcute rațional, completează acțiunea soarelui și a aerului marin.“
„Cum se face tratamentul cu nămol“
Finalul subcapitolului expune informații despre tratamentele cu nămol. Sunt punctate beneficiile nămolului, dar și tehnice de aplicare ale acestuia:
„Nămolul are și el un rol important în tratamentul diferitelor boli cronice. În lacul Techirghiol nămolul se găsește sub formă de pastă neagră și unsuroasă, cu aspect de alifie medicamentoasă, cu miros de sulf.
Oamenii de ștință din țara noastră au putut preciza ca nămolul lacului Techirghiol conține numeroase substanțe chimice: clorura de sodiu, clorură de magneziu, bromură de magneziu, hidrogen sulfurat, fosfat de calciu, oxid de fier, grăsimi și alte diferite substanțe organice.
Nămolul acționeaza prin căldura sa, prin conținutul sau chimic, influențînd funcțiile cele mai importante ale organismului, pe care le întărește, stimulîndu-i forțele de rezistență și de apărare.
Nămolul se aplică în tratamente sub formă de împachetări sau ungeri generale cu nămol rece la ghiol urmate de o expunere la soare. Se fac cataplasme și împachetari parțiale de nămol etc.
S-a observat că nămolul este un bun mijloc de tratament medical care dă rezultate foarte bune în afecțiunile reumatismale, ginecologice, boli de piele și în alte boli, atunci cînd este folosit corect. Nu trebuie uitat că și tratamentul cu nămol poate să dăuneze bolnavului, dacă nu sînt respectate indicațiile medicale. Tratamentul cu nămol trebuie aplicat numai în urma recomandării medicilor balneologi din stațiune; ei sînt singurii care se pot pronunța pentru fiecare caz în parte. Ei prescriu și procedeele balneare; supraîncărcarea organismului cu un număr prea mare de băi duce la oboseala și scade efectul tratamentului.
În cazul cînd în timpul tratamentului cu nămol simțiți o înrăutățire a stării generale, anunțați imediat medicul, care poate să intervină la timp. Fiecare persoană reacționeaza în felul său la același tratament.“
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
Citește și:
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Histria în anii 1960
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
