Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Viața urbei antice nu era cu mult diferită de cea de astăzi... Nașterea, traiul de zi cu zi, bucuriile și dramele guvernau povestea locuitorilor, iar totul se încheia,la vârste diferite, cu moartea dictată de către destinul implacabil... și de către zeii care îl controlau...

 

Tomitanii secolelor I-III d.H credeau într-o viață de Apoi, în edenicele Câmpiile Elizee, dar și în Tartar, o lume subterană a umbrelor, a morților și a suferinței, foarte asemănătoare Infernului,  a Iadului consacrat ulterior de creștinism.

 

Este așadar normal, ca pe vestigiile funerare antice ale Tomisului să se regăsească adesea numele celui care conducea Lumea de Dincolo, lumea subteran. Este vorba despre Hades, cel numit de către romani, Pluto. Acest mare zeu, frate cu Zeus și Poseidon, apare destul de des în inscripțiile de la Tomis. Este adesea însoțit în dedicații alături de soția și regina sa Persefona (Kora) și de mama acesteia, Demetra (Demeter), ei formând împreună Triada de la Eleusis (unde se afla celmai mare templu dedicat lor și misterelor lor).

 

Hades apare într-o primă inscripție funerară de limbă greacă, fragmentară, din care răzbat ecourile unei tragedii petrecute într-o familie din Tomis: 

"Salutare, trecătorilor! Înainte de a ajunge să facă vreun rău, fiind încă în fragedă copilărie, pe Longeina, la numai patru ani, a răpit-o Hades..." 

Textul nu ne spune cauza morții infantile, dar nu trebuie să fim surprinși: mortalitatea atingea cote ridicate din cauza maladiilor ce devastau numeroase comunități. Media de viață era scurtă, astfel că fetele deveneau femei și se măritau la 12-13 ani iar un adult la 40-45 de ani era considerat ca intrat în ultima parte a vieții.

 

O tragedie similară regăsim în textul unei arhitrave:

"Astfel a singularizat fiul lui Kronos neamul nostru. Singur la părinți s-a născut tatăl meu, după neam Sotas al lui Pollion, singură și mama mea, Erotis. Și eu am fost singura născută. M-am căsătorit la 13 ani, cu bărbatul meu, pentru mine - mai dulce ca hidromelul. Și eu, părăsind pe singura mea născută, mor. Murind, am renăscut pentru locuința lui Hades. Eu am murit, dar tu, care citești, fii vesel și sănătos".

Titanul Kronos / Cronos este într-adevăr tatăl lui Hades și al celorlalți cinci zei principali ai Olimpului: Zeus (Jupiter la romani), Poseidon (Neptun), Demetra (Demeter), Hestia (Vesta) și Hera (Junona).

 

Triada de la Eleusis apare într-o inscripție prezentă pe o placă de marmură găsită la Constanța. Este o dedicație ridicată de un anume "Marcus al lui Marcus, cel tânăr, zis Preotul". El consacră monumentul și îi cinstește pe zei dar și trei preoți înaintași dintre care unul, Marcus al lui Rufus este prezentat ca "fost arhonte și preot al lui Pluton (Hades) al Demetrei și al zeiței Kore (Persefona)".

 

Demetra este zeița recoltei și a agriculturii, extrem de populară și de adorată, atât în Tomisul de epocă greacă, cât și apoi, în timpul stăpânirii romane, între sec.I - III d.H.

Pe un altar de marmură, de la jumătatea sec.II d.H avem , spre exemplu, textul: "Noroc bun! Sfatul și Poporul metropolei Tomis a cinstit pe P. Aelius Antonius Zoilos, archiereus și preot al Demetrei, în semn de prețuire.

Într-un alt text, fragmentar, i se face o dedicație atât ei, cât și Ascelpios (Esculap la romani), zeul medicinei.

 

Un alt zeu foarte popular la Tomis este Dyionysos (Bacchus la romani), zeu al naturii reînviate, al vinului și al viței de vie, sărbătorit cu mare drag de toate orașele importante ale Pontului Stâng.

Într-o stelă de marmură ce are forma unui mic templu (naiscos) se regăsește dedicația: 

"Noroc bun! Lui Dionysos conducătorul, Aquilinius al lui Artemidoros, i-a ridicat acest monument, după făgăduință, fericit, spre binele său".

Este datată în sec.II d.H și după cum se poate observa, dedicantul are nume nume roman, pe când tatăl său poartă unul grecesc. Este o practică dince în ce mai des întâlnită în acea vreme,în acest mod, fii grecilor din Tomis, putând accede mai ușor la diverse funcții și avantaje cetățenești.

 

Încheiem articolul de astăzi cu o altă inscripție în care apare zeul vinului și al viței de vie, dar de această dată, sub numele său roman. Este o epigramă făcută de un tânăr tomitan care a devenit preot al zeului, dăruindu-i acestuia, drept o mulțumire, și o statuie:

"Sacră statuie, pentru asociație, ți-a dat în dar din munca sa, O Scânteietorule, primind prin sorți coroana mistică a credincioșilor lui Bacchus, punând în val vechiul rit, iar tu, cel cu coarne de taur, primește opera mâinii lui Hermogenes, fiul lui Parmis și ocrotește sfântul thiasos (n.a. asociație) al lui Paso".

 

 (Va urma) 

 

Bibliografie

 

- "Inscripțiile din Scythia Minor, grecești și latine (ISM II) - Tomis și teritoriul său"; Culese, traduse, însoțite de comentarii de Iorgu Stoian, Indici de Alexandru Suceveanu, Editura Academiei RSR 1987.

 

- Iorgu Stoian - "Tomitana - Contribuții epigrafice la istoria cetății Tomis", Editura Academiei RPR, 1962

 

- Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu - "Tomis - Comentariu istoric și arheologic", MINA Constanța, Editura Ex-Ponto 2012

 

- "Revista Pontica" (informații din numerele editate în perioada 1969 - 2018) 

 

 

 

Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase