Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
09:15 20 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea 15 ani de la trecerea în neființă a lui Petre Alexandrescu, istoric al cetăților de la Marea Neagră

ro

18 Jul, 2024 17:00 1105 Marime text
Petre Alexandrescu, Sursă foto: arheologi.ro
  • A „răscolit“ pământul dobrogean, descurcându-i tainele, în special la Histria, unde a cercetat zeci de ani.

Petre Alexandrescu, istoric de mare notorietate al cetăților grecești de la Marea Neagră, profesor a numeroase generații de arheologi și istorici, s-a stins din viață în urmă cu 15 ani, pe 18 iulie 2009, la 79 de ani. A „răscolit“ pământul dobrogean, descurcându-i tainele, în special la Histria, unde a cercetat zeci de ani.
 


3 ianuarie 1930 - se naște, în Paris, Petre Alexandrescu

1948 - a susținut bacalaureatul în 1948, în București

1948 - 1952 - urmează cursurile Facultății de Limbi clasice a Universității din București, secția de limbă și literatură greacă și latină

1951 - preparator la Institutul de lingvistică în 1951

1952 - asistent de cercetare la Muzeul Naţional de Antichităţi

1955 - primele săpături în calitate de arheolog la Histria, avându-i coordonatori pe Vasile Canarache şi Grigore Florescum, apoi pe Vlad Zirra

1965 - obține Premiul „Gustave Mendel“, decernat de Académie des Inscriptions et Belles-Lettres

1966 - obține Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române

1969 - obține titlul de doctor în istorie

1971 - 1994 - cercetător, șef al Secției de Arheologie Clasică la Institutului de Arheologie Vasile Pârvan

1981 - a preluat conducerea şantierului Histria, urmându-i lui D. M. Pippidi

1990 - 1999 - director al Institutului de Arheologie Vasile Pârvan

1991 - 1995 - profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

1992 - 1993 - vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice

1994 - a iniţiat, alături de istoricul Şerban Papacostea, revista Il Mar Nero, revistă de arheologie şi istorie (care apare la Roma), devenită, în timp, una din cele mai apreciate reviste româneşti din domeniu, pe plan extern

1995 - devine profesor titular la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

1997 - 1999 - vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie

1997 - se pensionează, ultimele cursurile susținute fiind la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius" din Constanţa

2000 - cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, colegii şi elevii din ţară şi din străinătate i-au dedicat culegerea de articole Civilisation grecque et cultures antiques périphériques, apărută la editura Enciclopedică (Bucureşti), sub îngrijirea lui Alexandru Avram şi Mircea Babeş

18 iulie 2009 - s-a stins din viață în urmă cu 15 ani, pe 18 iulie 2009.
 
Sursă foto: arheologi.ro 

Citește și:
 
Istoricul Adrian Rădulescu, omagiat printr-o declaraţie politică în Senatul României

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari