#citeșteDobrogea Confruntările de la Pietreni și din sudul Dobrogei în Primul Război Mondial

14 Jun, 2023 00:00 Adrian ILIE 3610 Marime text

Versiune printabila

În Primul Război Mondial au fost purtate lupte sângeroase pe teritoriul dobrogean, odată cu intrarea României în conflict, odată cu contraofensiva germano-bulgaro-turcă din sud.
Divizia 9 Infanterie se va retrage în seara zilei de 24 august 1916 pentru a rezista la sud de aliniamentul Medgidia-Constanţa. Armata de Dobrogea, aflată sub conducerea generalului A.M. Zaiancikovski, era formată din Corpul 47 rus, Diviziile 9 şi 10 Infanterie şi Brigada 5 Călăraşi. Diviziilor române şi ruseşti li se va alătura şi o divizie sârbească. Locotenent – colonelul Radu R. Rosetti, va merge la Medgidia, însoţit de căpitanul intendent V. Cuzen, unde se vor întâlni cu generalul Andrei Zaiancikovski. Mesajul ce aveau să-l transmită din partea Regelui Ferdinand I, era de a-l determina pe acesta să fie mai activ în fruntea trupelor pe care le conducea.

Trupele române vor încerca să reziste pe aliniamentul Rasova - Cobadin - Topraisar - Cocargea (Pietreni) – Tuzla, ţinând piept unui inamic superior echipat cu mitraliere, tunuri, blindate şi avioane. La Rasova au fost amplasate opt baterii de 305 mm, având misiunea de a distruge vasele militare româneşti care operau pe fluviu şi care provocau pierderi inamicului. Luptele de la Cocargea (Pietreni) vor avea loc începând cu 5 septembrie 1916. Vor fi crâncene. Trupele se vor deplasa ulterior, către Peştera, unde vor ajunge la 6 septembrie, în jurul orelor 4.00. Au pierit în lupte 70 de soldaţi, 50 au fost declaraţi dispăruţi, iar circa o mie de combatanţi au suferit răni uşoare sau mai severe.

După pierderea primului aliniament de apărare Turtucaia - Silistra - Bazargic, trupele române şi cele ruse s-au repliat până la 26 august 1916, pe aliniamentul Canlia – Coslugea - Lipniţa – Negru Vodă - malul de nord al lacului Mangalia şi ţărmul Mării Negre. Efectivele implicate în război erau: pe frontul Carpaţilor, Armata I cu 134.000 de soldaţi, Armata a II-a cu 127.000 de soldaţi, Armata de Nord cu 108.000 soldaţi, Rezerva Generală (Corpul V Artilerie grea) cu 51.000 de soldaţi, în total pe frontul de vest fiind mobilizaţi 420.000 de combatanţi. Pe frontul de sud ( Armata a III-a) erau mobilizate: Grupul de vest (în Oltenia) cu 20.000 de soldaţi, Grupul central ( între Olt şi Argeş), cu 50.000 de soldaţi şi Grupul de est ( Turtucaia, Silistra şi detaşamentele din Dobrogea), cu 72.000 de soldaţi. În total erau mobilizaţi aici 142.000 de combatanţi.

Acest aliniament va fi părăsit în noaptea de 1-2 septembrie, comandantul Armatei de Dobrogea dispunând o nouă repliere în afara contactului cu inamicul pe aliniamentul Rasova - Balta Baciului - Pietreni (Cocargea) – Cobadin – Topraisar - Tuzla (Tatlageac).

Pentru prima dată pe frontul din Dobrogea, mareşalul August von Mackensensimte gustul înfrângerii la Cocargea (Pietreni) şi Cobadin când, în urma luptelor din zilele de 18 -19 septembrie 1916, trupele de sub comanda sa sunt oprite şi în urma marilor pierderi suferite, sunt silite să treacă în defensivă.

La 2 septembrie 1916, trupele inamice au ocupat Mangalia, superioritatea armamentului fiind evidentă. Se utilizează blindate şi aeroplane ce susţin bombardamente în mod continuu. Se înregistrează victime şi în rândul populaţiei civile. Generalul Averescu nota în însemnările sale zilnice că a încercat o rezistenţă în Dobrogea, pentru a ţine piept ofensivei lui Mackensen. Primeşte o telegramă de la Medgidia, unde se afla maiorul Moruzzi, cu veşti proaste, prin care era anunţat că la 4 septembrie, Armata din Dobrogea a fost copleşită şi se afla în retragere la Cernavodă. Pe 7 septembrie se întâlnea la Medgidia, după ce călătorise cu trenul, cu generalul Zaiancicovski, lucru ce se repeta şi la 14 septembrie cu comandantul Armatei de Dobrogea. Spera într-o respingere a atacului germano-bulgar. Din păcate nu se va întâmpla aşa.

În perioada 18-22 septembrie / 1-5 octombrie 1916 s-a executat ingenioasa “Manevră de la Flămânda”, concepută de generalul Alexandru Averescu, care a reuşit să pună într-o situaţie deosebit de dificilă gruparea de forţe aflate sub comanda mareşalului August von Mackensen. Se urmărea ca printr-o lovitură frontală executată de forţele româno-ruse din Dobrogea şi o amplă manevră de învăluire executată de Armata a III-a peste Dunăre, să fie încercuite şi nimicite forţele germano – bulgaro – turce care acţionau în Dobrogea. În dimineaţa zilei de 2 octombrie două divizii româneşti erau deja trecute în Dobrogea, iar bombardamentele executate de monitoarele austriece şi aviaţia inamicului asupra podului de pontoane, au pus în pericol desfăşurarea acţiunilor. În aceste condiţii, Marele Cartier General, a suspendat operaţiunile militare.

La 6 octombrie, von Mackensen atacă pe toată linia frontului. Divizia generalului C. Scărişoreanu încearcă să ţină piept acestei forţe dezlănţuite. La Topraisar se dau lupte grele. Obuzele duşmanului muşcă din pământul sfânt al ţării. Fiii ţării îşi dau sfârşitul pentru a apăra fiecare palmă de pământ. Au acceptat şi luptele corp la corp într-o încleştare fără seamăn. Regimentul 40 Călugăreni a dus greul luptelor la Topraisar şi Amzacea, iar comandantul Diviziei, colonelul Constantin Scărişoreanu, nota că au fost capturate 7 tunuri şi a luat 300 de prizonieri. Şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă căpitanul Toma Turceanu, lt. Nicolae Velescu, slt. Ion Iordache, slt. Constantin Mateescuş.a.

La 9 octombrie, Constanţa căzuse sub ocupaţia trupelor germane şi bulgare, iar populaţia avea de suferit. Au fost bombardate rezervoarele de petrol din port, iar patru dintre acestea au fost distruse.

Armata a III-a Română, condusă de generalul Mihai Aslan, dublată de corpul de armate rus al generalului Andrei Zaiancicovski şi o unitate sârbă, s-a văzut depăşită, pierzând bătălia de la Turtucaia şi mai apoi Silistra. Trupele inamice ocupă provincia, care va intra sub conducerea unui guvernator bulgar cu sediul la Constanţa.

Germanii au ocupat silozurile şi tancurile cu petrol din port. Bulgarii au trântit statuia lui Ovidiu de pe soclu, pe care au tractat-o cu un camion, dovadă a răutăţii pe care o manifestau şi a frustrărilor pe care le aveau după evenimentele din anul 1913. Germanii, mai civilizaţi şi cu un respect mai mare faţă de artă, de trecut şi de istorie, au repus statuia pe soclul său.

Putem conchide prin a spune că operațiunile militare din sudul Dobrogei și pierderea pozițiilor de la Pietreni ( Cocargea), au deschis calea ofensivei germano-bulgaro-sârbe către cucerirea Medgidiei și a Constanței.

Bibliografie selectivă

Alexandru Averescu, Notiţe zilnice din războiul 1916-1918, Ediţia a III-a, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1925
Costin Scurtu, Comunitatea turco-tătară din Dobrogea în armată, în „Ţara Bârsei”, nr. 10, 2011
Adrian Ilie, Medgidia la începutul secolului XX, Editura Ex Ponto, Constanța, 2014

Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).

Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.

Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.

Membru al Societății de Științe Istorice din România.

Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Citește și:

#citeșteDobrogea - Zona centrală a Dobrogei în secolul al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii