#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (V) Lupta pentru exploatarea resurselor și schimbarea administrației

„Intrarea României în război a fost un noroc pentru noi. Fără aceasta, cu greu ne putem închipui cum ar fi scăpat anul acesta Austro-Ungaria - în ce privește cerealele, Germania - în ce privește uleiurile și toți aliații laolaltă, în ce privește materiile de război".



Această declarație a fost făcută în vara anului 1917 de către Șeful de Stat Major, locotenent-colonelul Van den Bergh, al doilea ofițer la comanda Administrației de Etapă din Dobrogea, după comandantul Kurt Von Unger, general de divizie și inspector, cel care era subordonat direct lui Von Mackensen (comandantul suprem al trupelor germane din întreg teritoriul ocupat).
Declarația lui Von Unger a fost publicată inițial într-un document german apărut pe 16 iunie 1917 la Constanța, și anume broșura de 52 de pagini intitulată "Referat asupra convorbirilor ce au avut loc între comandanții de etape și comandanții însărcinați cu exploatarea, ofițerii cu aprovizionarea și comandanții de regimente și batalioane". Referatul a fost tradus, analizat și publicat parțial, doi ani mai târziu, de către Constantin Brătescu, în Arhiva Dobrogei, vol.II, nr.2, aprilie-iunie 1919.
Când a făcut această afirmație, în iunie 1917, Van Den Bergh nu anticipa sfârșitul războiului, înfrângerea totală a Puterilor Centrale sau succesele românești de la Mărăști, Mărășești, Oituz, survenite în aceeași vară, dar două luni mai târziu.


În prima jumătate a anului 1917 lucrurile mergeau bine pentru forțele militare de ocupație, mai ales în Dobrogea, acolo unde administrația germană exploata toate resursele și materiile prime ale provinciei.

Administrația Germană de Etapă luase naștere la finele lunii octombrie 1916 și era o structură militară cu obiective economice și administrative, care acționa în întreg teritoriul ocupat. Sub controlul german se afla o suprafață de 7700 km pătrați din provincie, zonă care cuprindea județul Constanța și o fâșie din Sudul județului Tulcea, până la linia imaginară delimitată la Est de Capul Doloșman, în prelungire Jurilovca-Slava Rusă și Ostrov, la Vest (n.a. sursă CIORBEA 2017, p.55). La nord, până la Dunăre, controlul era deținut de Armata a 3-a Bulgară (sursă - Ciorbea, idem).


După cum am arătat și în articolele anterioare, inițial, după 22 octombrie 1916, armata bulgară preluase administrarea Dobrogei, atât în așezările rurale din teritoriu, precum și în reședințele Constanța, Tulcea sau în alte orașe (comune urbane nereședințe). Atrocitățile comise, abuzurile și impunerile absurde (toate prezentate anterior) aveau să îi coste pe bulgari și să îi convingă pe nemți să preia, treptat și definitiv, controlul. Primul pas în acest sens a fost făcut pe 5 ianuarie 1917, când reprezentanții celor două armate aliate, bulgară și germană, au semnat Convenția de la Pless, capitală a ducatului Silezia. Cu această ocazie se hotărăște schimbarea (demiterea), cât mai grabnică, a funcționarilor bulgari impuși de la Sofia și preluarea întregii administrații de către comandamentele de etapă germane.


În perioada octombrie 1916 - ianuarie 1917, Primăria Constanța avusese un personal compus din cinci funcționari, secretar fiind Atanasie Arvantof iar casier N.Mihailof (sursă - C. Cheramidoglu). În intervalul de timp sus-menționat, bulgara fusese impusă ca limbă oficială a administrației. După Convenția de la Pless și până în cursul lunii martie 1917, germanii remediază situația.
Administrația de Etapă a avut însă nevoie de câteva luni bune pentru a prelua total frâiele, fiind nevoie de timp pentru încadrarea și detașarea unor specialiști pe diverse sectoare de activitate.
După îndepărtarea funcționarilor bulgari, temporar (până la venirea omologului său german), conducerea orașului Constanța a fost asigurată de un primar austriac, Sidorowicz, care locuia în urbea de la malul mării de aproape două decenii (surse bibliografice - Ciorbea, Bola).


Noua administrație germană este mult mai organizată și acționează sistematic, pe linie militară, economică și administrativă, prin intermediul unor comisii specializate îndiverse sectoare de activitate. Fiecare comisie sau serviciu are în componență militari și în același timp, specialiști din diverse sectoare. Istoricul Valentin Ciorbea menționează că la comanda Comiei Economice a Administrației Germane de Etapă se afla un președinte, căpitanul Kreth, care era secondat de către ofițeri ce răspundeau de Secția Agricolă, Tehnică, Materii Industriale etc. Întreaga Dobroge (teritoriul ocupat) era organizată pe șase comandaturi de etape: Constanța (comandatura nr.262), Medgidia, Caraomer (azi Negru Vodă, Cuzgun (azi Ion Corvin), Hârșova și Cogealac. Fiecare comandatură de etapă era împărțită pe subregiuni iar fiecare localitate, pe mai multe sectoare (sursă CIORBEA 2017, p.55).


Reorganizarea administrativă, la Constanța și în teritoriu se încheie abia pe 27 martie 1917. Procesul durase luni bune întrucât bulgarii nu se arătaseră dornici de a colabora și erau nemulțumiți că pierdeau controlul, administrativ și nu numai.
În unele localități din provincie, pentru a-și liniști oarecum aliații, germanii acceptă să lase primari bulgari, dar numai acolo unde existau comunități de bulgari (chiar dacă românii erau majoritari). În satele cu etnici turco-tătari sunt numiți primari musulmani iar în cele cu germani-dobrogeni, primari ai acestei etnii.


Potrivit istoricului Valentin Ciorbea, în 1917, în Dobrogea erau dislocate trei mari unități de armată, care asigurau controlul și puteau preveni eventuale atacuri inamice. Regimentul 1 de Rezervă Vânători, Batalionul Landsturm XII,19 și Batalionul Landsturm VIII/55.
(Va urma)


Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBROUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IV). Recensămintele Administrației Germane de Etapă