Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:24 02 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"

ro

23 Feb, 2021 00:00 3386 Marime text

Fiecare stat implicat în marele conflict global își dezvoltă în anii de război propria presă specializată, destinată informării și justificărilor, și adresată, pe de o parte, populațiilor civile (din țara proprie sau din regiunile ocupate), fie propriei armate.
Germania a făcut acest lucru și în România, înființând organe de presă în București și în celelalte mari orașe pe care le luase în stăpânire.



Vom discuta, în detaliu, despre ziarul pe care germanii l-au deschis și ținut la Constanța, în anii 1916-1918. Înainte de asta, merită însă să amintim un episod extrem de interesant, care are legătură cu un alt important oraș-port al României și anume Brăila. Episodul este legat de un ziar publicat aici, dar care face referire la vechea noastră urbe tomitană.
Este vorba despre un articol din 20 august 1917, apărut în gazeta „Donau-Armee-Zeitung - Anzeiger fur Braila (Monitorul pentru Brăila)” și care avea și o ediție în limba română.
Articolul la care facem referire se numește „Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească". Evident, ziarul brăilean controlat de armata germană (și la care scriau colaboraționiști) adoptă un stil ironic și subiectiv, prin intermediul căruia încearcă să portretizeze orașul lui Ovidius și atmosfera de aici, în cea dintâi zi de război.

Nu are rost să mai comentăm contextul sau intențiile gazetarului anonim. Trebuie să recunoștem însă că și acest articol de gazetă este astăzi o piesă istorică ce ne poate ajuta să înțelegem perioada în cauză.

Se menționează că în acea primă zi de război (14/27 august1916), înainte să fie făcută publică intrarea oficială a României în conflagrație, la Constanța viața părea să își urmeze cursul obișnuit. Era o zi a sezonului estival și mare parte din lumea bună a Bucureștilor venise în orașul lui Ovidius, pentru a se bucura „de mare și de soare". Se afla aici chiar și Barbu Ștefănescu Delavrancea, membru al Guvernului Ion I.C Brătianu, dar care nu fusese convocat în zilele acelea pentru a fi prezent la ședința Consiliul de Miniștri.

În prima parte a zilei, în Portul Constanța se produce însă, dintr-o dată, o mare tragedie: vasul "Ovidiu" dă peste o mină în rada portului și explodează, iar 30 de militari români sunt răniți sau uciși.

Lucrurile se precipită și mai mult iar lumea, adunată pe la terase, dezbate subiectul zilei: România va intra sigur în război, dar când va face guvernul acest anunț? Gazetele românești, naționale sau locale, se vând ca pâinea caldă.

Renunțarea la neutralitate este mai mult decât sigură. Pe la ora 15.30, la Constanța ajunge flota rusească iar marinarii aliați sunt primiți în urale. Rușii se apucă însă de băut și după ce termină toată votca din bodegile centrale, încep să producă scandaluri. Unii hărțuiesc femei, alții - cei mai beți - aruncă cu sticle în Statuia lui Ovidius.

La apus, în Piața Independenței (Ovidiu) ajunge comandantul Corpului V Armată, generalul Gheorghe Georgescu, însoțit de alți înalți ofițeri de stat major. Georgescu se urcă pe soclulstatuii lui Ovidiu și în fața mulțimii (localnici, turiști, militari) anunță că România a declarat oficial război Austro-Ungariei și că la ora 12 noaptea, armata română va trece granița în Transilvania.
Chiar dacă sursa noastră este un ziar brăilean subordonat armatei germane, mare parte dintre informații sunt reale. Bineînțeles, autorul anonim caricaturizează unele aspecte, punând accent pe comportamentul rușilor interesați "doar de băutură și de femei".

România a renunțat la neutralitate și a intrat în Marele Război de partea Antantei și contra Puterilor Centrale. Bulgaria însă se alătură germanilor, austro-ungarilor și turcilor, și alege să atace Dobrogea. Regatul condus de Ferdinand I ajunge să luptepe două fronturi, în nord-vestul transilvănean și în sud-estul transdanubian.
Așa cum am arătat anterior, Dobrogea ajunge sub control germano-bulgar în toamna lui 1916 iar Constanța este, la rândul ei, ocupată.

Trupele de ocupație au nevoie de un ziar în limba proprie, unul care să le spună ce se întâmplă pe front sau acasă, în Germania. La Constanța, s-au închis toate gazetele românești iar jurnaliștii au fugit în Muntenia sau Moldova. Comandantul Administrației Germane de Etapă din Dobrogea, generalul Kurt von Unger vrea înființarea unui ziar local. Într-un memorandum al Administrației, adresat feldmareșalului von Mackensen (sursă B.A.Muller) se menționează:
Ca peste tot pe front, și aici este o necesitate pentru știri legate de cele mai importante evenimente... Ziarele din Germania ajung aici în 10-14 zile sau chiar mai mult. Ziarele de război ale Armatei a 9-a (de pe frontul nordic) și cel al Armateia 11-a nu și-au extins raza de acțiune până în Dobrogea. Salutul de Anul Nou al generalul Jeko (bulgar) către trupele germane și austro-ungare, publicat în "Tageblatt" (București) pe 3 ianuarie, a ajuns aici abia pe 9 ianuarie, deși legăturile între Constanța funcționau iar interiorul era sigur..."

Se ia decizia de a se înființa „Dobrudscha Bote" (Mesagerul/Curierul Dobrogei) iar pe 22 noiembrie 1916 este realizat și primul număr, care conținea doar un raport al armatei și câteva rapoarte telegrafice. Armata de ocupație rechiziționează o fostă tipografie ("Ovidius"), unde însă aproape toate mașinile și aparatele fuseseră distruse sau furate. Germanii repar puținul ce se mai găsește, dar și aduc numeroase utilaje și aparate noi de cules și de printat. Sunt achiziționate trei prese de mare viteză de tip Frankenthal iar alte mașini tipografice sunt aduse din regiuni, inclusiv din Italia, de la Milano. În următoarele luni (până în primăvara lui 1917), ziarul german este în continuă schimbare și ajunge la o ediție zilnică de 4000 de exemplare. Inițial, la tipografie au lucrat doar militari germani însă apoi au fost angajați și rezidenți civili bulgari și turci. Din 1917, tipografia "Dobrudscha Bote" acceptă și civili români.

După cum spuneam, primul număr al ziarului a apărut pe 22 noiembrie 1916. Pe 31 decembrie 1916 apare pentru prima oară în 6 pagini, având și o felicitare de Anul Nou. din 19 ianuarie 1917 începe să conțină și glume și anecdote, necesare pentru mențirea moralului ridicat în rândul trupelor.

Potrivit sursei B.A.Muller, în numărul din 25 ianuarie 1917 este publicată chiar și o "legendă" despre poetul Ovidius. Latinul din antichitate este prezentat însă ca fiind fiul unui rege român din jurul anilor 1600. Acest mit straniu spune că, iubit de fiica sultanului Turciei, Ovidius a refuzat să treacă la Islam, motiv pentru care a fost surghiunit în Dobrogea. (!)
Din 27 ianuarie 1917 ziarul conține tot mai multe știri din teren iar din 5 mai 1917 i se adaugă un supliment săptămânal de divertisment. Un "ziar scris de soldați pentru soldați", "Dobrudscha Bote" începe să aibă din 21 aprilie 1917 și un supliment bilingv, în bulgară și turcă (sursă B.A.Muller).

Cursul Marelui Război se schimbă radical iar înfrângerea Puterilor Centrale va aduce încetarea ocupației germane din Dobrogea și implicit sfârșitul gazetei. Ultimul său număr a apărut marți, 22 octombrie 1918.

În cei doi ani de existență, mulți dintre jurnaliștii-soldați au încercat să îi ofere consistență și să îl facă un produs de calitate. Se remarcă cu articole despre istorie Franz Scott "cel cu penița sa neobosită și agilă" și locotenentul Fritz Kaphahn (cantonat la Agigea). Sunt publicate articole despre etnicii germani-dobrogeni, despre care până în 1916 mulți co-naționali de ai lor nici nu știau că există!
În gazetă sunt publicate și poezii, recenzii la spectacole și la filme difuzate la Cinematograful Konstantza, semnate de Gunther Benitzer.

Sufletul ziarului german a fost însă directorul lui, căpitanul Friedrich Ott, ofițer adjutant în Statul Major al Administrației Germane de Etapă din Dobrogea. Acesta a decedat acasă, în Germania, pe 5 septembrie 1918.
În cele din urmă, și ziarul său a dispărut. Chiar dacă a fost o gazetă a trupelor de ocupație, dintr-o vreme neagră a Constanței, „Dobrudscha Bote" rămâne ca parte a istoriei vechii urbe tomitane...
(Va urma)


Bibliografie

ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBRUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PETCU, Marian Petcu - Presa "anilor de foc" - Secvențe din jurnalismul Primului Război Mondial"
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
VICTORIA, Victoria, ziar constănțean, numerele din 8 și 9 septembrie 1916

Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească


 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari