#citeşteDobrogea Medgidia în anul 1938

Anul 1938 va fi unul foarte agitat în târgul aflat în centrul Dobrogei, asemănător situaţiei din România, în condiţiile în care regele Carol al II-lea instaura un regim de autoritate monarhică. Funcţionarul Spiru Tănăsescu Somache va deveni primar al oraşului în anul 1938. Prin Ordinul prefectului judeţului Constanţa, Ioan Spirea, nr. 12.200, din 19 ianuarie 1938, era numit primar girant, aromân după nume, ce deţinuse funcţia de secretar al Primăriei. Va deţine această funcţie o lună de zile. Locul său va fi luat de Stan Sorescu, ce deţinuse această funcţie şi în alte două mandate. A revenit pentru o lună în februarie 1938, pentru a deţine funcţia de primar. Experienţa acestuia şi seriozitatea l-au recomandat pentru această funcţie.





Dovada vremurilor tulburi a fost numirea unui alt primar, în persoana lui Gheorghe G. Golea. La 30 martie 1938, şedinţa Consiliului local a fost prezidată de Gheorghe G. Golea, numit prin decizia nr. 232/ 1938, de prefectul Ioan Spirea. S-au discutat mai multe probleme de interes local printre care:
- închirierea imobilelor proprietatea comunei de pe strada Panairului constând în: casă de locuit, atelier de fierărie, local de brutărie, trei prăvălii destinate unor activităţi comerciale,
- închirierea prăvăliilor în hala comunală, nouă dintre acestea aparţinând comercianţilor: Caludi Piplea, C. Ionescu, Gheorghe Cucu, Refic Latif, Nicu Chiriacescu, Gheorghe Stoian, C. Ţaţa, Raif Mustafa, C. Vericeanu, Gheorghe Tamaşi, Septar Caeredin,
- prăvăliile în hala comunală veche aparţineau comercianţilor: Vasile Tulum, Dumitru Nistor, Dumitru Mihai, Ion Presecaru, Iusuf Isleam, Şefchet Alim, Constantin Gradea, Vigder Iosef, Enache Telehoiu, Nicolae Caraban, Dinu Stănescu ş.a.


La Uzina electrică, funcţia de mecanic era deţinută de Sefchi Abdurazac, angajat de primarul Gheorghe G. Golea, pe care îl regăsim în funcţie şi la 16 august 1941, având un salariu de 4.800 lei. Primăria stabilea, de asemenea, preţurile pentru petrolul lampant la 3,70 lei/litru, iar sarea se vindea la preţ de 2,70 lei la depozit, iar cu amănuntul la 3,40 lei/kg. Aceste măsuri în care s-a implicat administraţia locală au fost adoptate pentru a combate specula ilicită.


Tot în anul 1938, în şedinţa Consiliului Local al Primăriei Medgidia din 13 aprilie, Gheorghe G. Golea lua cuvântul şi vorbea despre starea oraşului, iar în şedinţa din 14 mai acelaşi an, se arenda un teren de două hectare, din locaţia Tortoman - Satu Nou, muncitorului Ilie Sava, care se angaja să lucreze alte două hectare ce aparţineau comunei urbane. De pe urma acestor închirieri de terenuri, Primăria urma să încaseze venituri.


Instabilitatea politică se va menţine, fiind numit un nou primar, Ion Țugui, care va deţine funcţia de primar din luna mai până în luna noiembrie 1938, încercând adoptarea unor măsuri importante pentru comunitate. În cadrul şedinţei Consiliului local din 16 mai 1938, primarul Ion Ţugui propunea spre aprobare:

• înzestrarea uzinei electrice cu un motor Diesel de circa 100 CP şi un dinam de 60 KW,
• un motor necesar Uzinei de apă,
• mutarea târgului de vite la periferia oraşului, ca urmare a nemulţumirilor locuitorilor,
• repararea bunurilor comunale,
• construirea şi repararea străzilor şi a trotuarelor,
• construirea unui al treilea local de şcoală primară,
• realizarea unui plan de sistematizare a oraşului, construirea unui nou abator, unde îşi va desfăşura activitatea agentul veterinar Călin Hristache.

Imobilul Uzinei electrice a fost renovat special pentru instalarea acestui obiectiv, fiind compus din trei încăperi, construcţia având o vechime din perioada administraţiei otomane. Autorităţile locale aveau obligaţia de a întreţine localul Uzinei electrice, din fonduri proprii. Acestea erau obţinute şi din închirierea terenurilor, respectiv a locurilor destinate comerţului din târg. În şedinţa Consiliului Local din 22 iulie 1938, a fost încheiat procesul-verbal nr. 28, hotărându-se mutarea târgului săptămânal de vânzări şi cumpărări de vite, pe proprietatea comunei urbane, situată în partea de est, pe o suprafaţă ce însuma 8 ha. Acest lucru demonstrează că tranzacţiile de vite nu se mai desfăşurau în locaţia consacrată a Târgului Panairului, situată în partea de nord a oraşului.


La data de 30 septembrie 1938, deţinea încă funcţia de primar al comunei urbane Medgidia, lucru demonstrat de actele pe care îşi pusese semnătura în calitate de primar. Se constată că aceşti primari giranţi nu s-au putut implica activ, iar unii dintre ei au deţinut funcţia pentru o perioadă relativ scurtă, de doar o lună. Cu toate acestea, unii dintre ei au propus o serie de măsuri necesare oraşului şi bunei sale administrări.


Surse bibliografice:
A.N.I.C., Fond D.G.S., Dosar 1564/1890
Idem, Fond M.A.I.D.A., Dosar 410/1890; Dosar 11/1939
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 9/1938; Dosar 2/1922-1949; Dosar 4/1931-1942;
Dosar 1/1939;
***Bugetul de venituri şi cheltuieli ale Comunei urbane Medgidia (1897-1944), aflat pe microfilm la B.J. „I.N. Roman”Constanţa
Aurora Dobrogei, an VI, nr. 6, 1 nov. 1935, f.3.
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecţii judeţului Constanţa, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Surse foto: Aurora Dobrogei, an VI, nr. 6, 1 nov. 1935, f.3; colecţia George Neacşu
 

Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea: Emigrarea musulmanilor dobrogeni (turci şi tătari) în Turcia