Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:05 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Nubar Hamparțumian – arheolog specializat în numismatică

ro

17 Nov, 2021 00:00 2269 Marime text
 
 
  • Nubar Hamparțumian a fost obligat să renunțe la a-și folosi numele și a semnat lucrările ca Nubar H. 
A făcut doi ani de detenție politică din cauza opresiunii sistemului comunist. A refuzat să intre în partid. Din cauza aceasta, s-a văzut obligat să semneze orice contribuţie ştiinţifică sub pseudonim, folosind numai prenumele întreg şi iniţiala numelui: H. Nubar. Chiar și după pensionare, a continuat colaborarea cu instituția din Anglia, ghidându-și succesoarea în a se acomoda și a prelua atribuțiile și îndreplinirea lor conform rigorilor cerute de funcția pe care el o ocupase timp de 20 de ani.
 
04.12. 1927 – S-a născut la București, într‐o familie de armeni.
1947 – 1951 - Universitatea București - Facultatea de istorie (Licența)
17.11.2013 – Se stinge din viața la Londra
 
Activitate
 
1951 – 1953 – Director, Muzeul Regiunii Constanța (Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța)
1952 - Printre activităţile întreprinse în cadrul Muzeului Regiunii Constanța se numărau: restaurarea pieselor avute în colecţie, recuperarea celor care se aflau la Bucureşti, însă proveneau din Dobrogea, deplasarea pe teren pentru obţinerea de noi piese, organizarea şi clasificarea cărţilor aflate în biblioteca muzeului etc.
La 30 aprilie 1952 - A fost inaugurtă expoziţia Muzeului Regional al Dobrogei, organizată în clădirea din faţa cazinoului, actualul sediu al acvarium‐ului constănţean.
1956 – 1975 - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti, Secţia numismatică şi Secţia de antichităţi greco-romane și bizantine şi arheologie.
1978  -  A ajuns în Anglia ca refugiat politic. La 51 de ani, a avut puterea de a lua viața de la capăt, întemeând o familie și consolidându‐și o carieră apreciată de toți cei cu care a lucrat.
1979 - 1999 - Barber Institute, numismat
Șantier Histria, Istria, Județul Constanța
Alte Funcții:
Membru al Royal Numismatic Society, London.
Membru Institute of Classics, London.
 
Volume, cataloage, studii și articole
‐ Histria III. Descoperirile monetare 1914‐1970, București, 1973. (în colaborare cu C. Preda)
‐ Corpus Cultus Equitis Thracii IV: Moesia (Romanian Section) and Dacia, Leiden, 1979.
- Coinage of the Twelve Caesars, University of Birmingham, 1993 (în colaborare cu John Taylor).
1980 – Apare în British Archaeological Reports, sub traducerea sa, volumul lui Andrei Aricescu, The Army in Roman Dobroudja.
1980 - A tradus în limba engleză teza de doctorat a lui Dan Gh. Theodor, pentru a fi publicată în seria BAR – International Series (81), Oxford, sub titlul The Eastern Carpathian area of Romania in the V‐XI Centuries.
24 mai 1979 – Scrisoarea sa către muzeografii constănțeni (citată în Z. Covacef, N. Mihail, A. Pop, A. Rădulescu, Le musée dʹhistoire nationale et archéologiede Constantza, Pontica 12 (1979), p. 9‐54) a constituit un valoros document pentru înregistrarea istorică a funcționării muzeului la sfârșitul anilor ʹ40 și începutul anilor ʹ50 ai secolului XX.
‐ Aspetti della circolazione monetaria di Histria nellʹepoca romana, Dacia NS 7 (1963), p. 241‐256.
‐ Incinta romano‐bizantină de la Histria în lumina ultimelor cercetări, RMM‐MIA 49 (1980), 1, p. 19‐31. (în colaborare cu arh. Anișoara Sion).
‐ Contribuții la topografia cetății Histria în epoca romano‐bizantină. Considerații generale asupra necropolei din sectorul basilicii ”extra muros”, SCIVA 22 (1971), 2, p.199‐215.
‐ Ein gotisch alanisches Grab in Histria, Dacia NS 15 (1971), p. 335‐347.
‐ Monede bizantine descoperite în satul Istria (reg. Dobrogea), SCIV 17 (1966), 3, p. 605‐607.
‐ Monede bizantine de la începutul secolului al VII‐lea și sfârșitul cetății Histria,SCN 3 (1960), p. 183‐195.
- Un sigiliu bizantin descoperit la Histria, SCIVA 15 (1964), 1, p. 81‐84. Rapoarte de cercetare arheologică
‐ Șantierul Histria, SCIV 3 (1952), p. 231‐280 (în colaborare).
‐ Șantierul arheologic Histria, Materiale 9 (1970), p.177‐233 (în colaborare).
‐Săpăturile de la Oinac (1966) (oraşul Giurgiu), SCIVA 18 (1967), 2, p. 307‐312.
 
Sursă foto+documentare: Nubar Hampartumian (4 dec. 1927 ‐ 17 nov. 2013) (Irina NASTASI) (pag. 541-543) PONTICA 46,  An: 2013
 
Citește și:

#citeşteDobrogea: In Memoriam Nubar Hampartumian, unul dintre primii directori ai Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţ

 
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari