#citeșteDobrogea Operaţiunile militare şi implicarea autorităţilor din Dobrogea în cel de-al Doilea Război Mondial

05 Jul, 2023 00:00 Adrian ILIE 3715 Marime text

Versiune printabila

România îşi va declara neutralitatea în anul 1939, faţă de operaţiunile militare ale celei de-a doua conflagraţii mondiale. După două decenii de încercări disperate de a menţine pacea se va declanşa un nou conflict mondial care a adus distrugeri, suferinţe umane, pierderi materiale şi umane greu de suportde familiile şi urmaşii celor dispăruţi. România va păstra statutul de neutralitate până în anul 1941, intrând în alianţă cu Germania, pentru a recupera teritoriile pierdute în vara anului 1940.

La Medgidia, prin implicarea primarului Gheorghe Rotaru, se colecta suma de 60.000 lei pentru sprijinirea familiilor celor căzuţi în timpul rebeliunii legionare, înaintată Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, la 15 februarie 1941, fiind singura comună urbană din judeţ, care a făcut această colectă publică, fapt pentru care primarul a fost decorat cu „Brevetul Recunoştiinţa” şi medalia „Conducătorul”, din partea generalului Ion Antonescu. O altă colectă a fost destinată familiilor soldaţilor români căzuţi în Basarabia, în iulie 1941, suma predată autorităţilor la 7 august 1941, fiind de 172515 lei.

În februarie 1944, se dispunea pregătirea populaţiei pentru evacuare din calea frontului. Comandantul regimentului 40 infanterie Medgidia, transmitea superiorilor că populaţia oraşului se afla într-o stare de calmitate. La 23 martie se primeau instrucţiuni de la Prefectură, privind o eventuală evacuare a populaţiei, în maxim şase ore de la primirea ordinului. Cerealele colectate de la populaţie în locaţia intitulată „Darul plugarului”, urmau a fi depuse la centrele de strângere, iar taurii urmau a fi înfieraţi cu litera „C”, provenind de la iniţiala judeţului. Urmau a se înfiinţa brutării, iar în fiecare localitate se organizau echipe ce aveau în vedere prinderea paraşutiştilor duşmani. Caii şi căruţele erau rechiziţionate de la toţi locuitorii comunelor urbane şi rurale, iar lăzile cu arhiva primăriilor urmau a fi evacuate către Moldova, având trasate două linii negre.

Reinstalat pentru a doua oară în funcţia de primar al urbei Medgidia, Gheorghe Rotaru (1941-1944), de profesie avocat, îl informa printr-un memoriu pe prefectul judeţului Constanţa, Alexandru Ignătescu, la 27 aprilie 1944, în care făcea o detaliată prezentare a activităţii întreprise în timpul mandatului său:

„Memoriu. Am ocupat funcţiunea de primar la 26 ianuarie 1941, în urma recomandării unanime a notabilităţilor din comună consultate în acest scop şi în lipsa subsemnatului din localitate. Am acceptat această demnitate atât ca răspuns la chemarea cetăţenilor, cât şi dintr-un înalt simţ de datorie românească, dat fiind împrejurările grele în care ne găseam. Cea mai apăsătoare şi acută problema ce preocupă nu numai această localitate ci întreaga ţară – aceea a aprovizionării populaţiei mai ales cu pâine, datorită eforturilor, stăruinţilor şi legăturilor personale cu diferiţi proprietari, a făcut ca în acest oraş să nu fie simţită, căci în acest timp nu a existat o zi fixată pentru fabricarea pâinei ca populaţia să nu aibă acest aliment, cu toate că în vara anului 1941, oraşul a găzduit timp de mai multe luni şi peste un număr de 2000 de refugiaţi din Constanţa şi cu toate că în localitate – prin stabilirea Comandamentului Corpului II de Armată şi a Diviziei 9 de infanterie, se mai găseau numeroase familii de ofiţeri şi subofiţeri. Celelalte alimente (carne, zarzavat), au îmbelşugat în tot timpul piaţa locală, ceea ce permitea nu numai alimentarea multor locuitori ai oraşului Constanţa, dar şi capitala ţării. La venirea mea ca primar am găsit străzile oraşului desfundate complet din cauza circulaţiei intense a miilor de vehicole şi tancurilor armatei germane în trecere spre Bulgaria. Am refăcut şi reparat toate aceste străzi investind până în prezent aproximativ 3 milioane lei. Clădirea Primăriei avariată grav la cutremur a fost reparată şi consolidată, necesitând circa 1.800 000 lei. Am amenajat şi pus în funcţiune baia comunală. S-au reparat localuri de şcoli, de asemenea avariate de cutremur. S-au reparat abatorul comunal şi motorul Uzinei electrice. S-au plantat cu pueţi de salcâmi pentru împădurire o suprafaţă de 8 hectare teren”.

Primarul Rotaru a pus în funcţiune cantinele şcolare, unde serveau masa, 120 de elevi. Pentru refugiaţii care au ajuns în oraş au fost strânse fonduri în valoare de 713.436 lei. Pentru sodaţii aflaţi pe front s-au strâns sub egida Crucii Roşii, timp de trei ani, obiecte precum: flanele, pulovere, mănuşi, fulare, căciuli, cojoace şi piei în valoare de 1 milion de lei.

De exemplu, lupte sângeroase s-au purtat de către trupele române la Cotul –Donului şi în Kuban, unde au participat şi soldaţi din Dobrogea.

În zilele de după 23 august 1944, s-au desfăşurat lupte în zona centrală şi de nord a Dobrogei pe linia Medgidia-Cernavodă. În noaptea de 23-24 august 1944 au avut loc lupte la Cernavodă şi Seimenii Mari, împotriva unor nave germane, ce au forţat trecerea, utilizând armamentul din dotare. La Medgidia, Tortoman şi Cernavodă au avut loc confruntări sângeroase în zilele de 27-29 august 1944, pentru controlul asupra liniei ferate şi asupra podului de peste
Dunăre.

În ziua de 28 august 1944, în zona Tortoman - Medgidia au avut loc confruntări sângeroase, cu o coloană formată din 800-900 de militari germani, care au fost nevoiţi în cele din urmă să se predea. Detaşamentele germane intenţionau să distrugă sistemul de poduri de la Cernavodă, dar au fost anihilate de artileria română. Însuşi generalul Tschammer und Osten, comandantul trupelor germane de uscat din Dobrogea, alături de alţi 65 de ofiţeri, a fost luat prizonier şi internat în lagărul de la Cernavodă.

Colonelul Petre Matei, comandantul Regimentului 13 Artilerie, capturează în dimineaţa zilei de 29 august 1944, 500 de inamici, 109 cai, patru camioane, patru căruţe, două bucătării mobile şi două motociclete.

Nenumăraţi au fost tinerii din Constanţa şi din Medgidia care au luptat în cel de-al doilea război mondial. Printre aceştia putem aminti pe Constantin Bleandă, Stoian Cernica, Andrei Costea, Vasile Popa, dr. Haralambie Teodoru, Ştefan Ganea, care au fost decoraţi pentru faptele lor de vitejie, sau au dat jerfa supremă pentru patrie, precum Dumitru Floroiu, Gheorghe Coman, Ion Caraignat, Vasile Mitu, Reşad Etem, Mihail Toma, Gheorghe Vlad ş. a.

Până la 29 august 1944, unităţile ruse vor atinge linia ferată Constanţa-Medgidia-Cernavodă, iar Primăria va pune la dispoziţia unităţilor sovietice prezente în oraş noi branşamente electrice de la Uzina Comunală Electrică.

În Dobrogea operaţiunile militare au avut în vedere anihilarea trupelor germane şi predarea acestora. Vor fi găzduite trupe ale noilor aliaţi, asigurându-se toate condiţiile (cazare, hrană). După întoarcerea armelor împotriva Germaniei, soldaţi din Medgidia vor lupta pentru eliberarea teritoriului naţional şi dincolo de acesta, pentru înfrângerea definitivă a Germaniei naziste.

La sfârşitul războiului viaţa revenea la normal în oraşele şi satele provinciei. Activităţile comerciale erau reluate, iar oamenii îşi refăceau viaţa.

Bibliografie selectivă
S.J.A.N.C., Fond Prefectura Constanţa, Dosar 3/1944
Adrian Ilie, Aspecte legate de situaţia Medgidiei în cel de-al doilea război mondial, în volumul România în focul războiului, Editura Muzeului Marinei Române, Constanţa, 2011
Constantin I. Kiriţescu, România în al doilea război mondial, vol. I, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996
Constantin I. Kiriţescu, op. cit., vol. II, ed.cit., loc.cit.
***Date preluate de la Asociaţia „Cultul Eroilor”.

Citește și:
#citeșteDobrogea Emigrarea musulmanilor în Republica Turcia în perioada interbelică

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii