După obținerea independenței de stat, în 1878, în urma tratatului de la Berlin, România a fost preocupată să stabilească o legătură trainică cu Marea Neagră și să se folosească judicios de zona porturilor maritime și a litoralului. În acest sens, se va acorda o mare atenție Serviciului Maritim Român.
La începutul veacului trecut Serviciul Maritim Român se afla printre cele mai organizate din Europa. Guvernul conservator condus de Petre P. Carp în perioada 29 martie 1910- 27 martie 1912, s-a implicat activ în vederea atingerii progresului economic. În acest sens a sporit bugetul Serviciului Maritim Român, pentru a satisface toate nevoile acestuia.
Serviciul Maritim Român a fost înființat în 1893, odată cu achiziționarea vaporului
Meteor, care realiza legătura între Brăila-Constanța-Istanbul. În 1896 s-a creat o secție a Serviciului Maritim Român, pe lângă administrația Direcției Căilor Ferate Române. A fost acordată suma de 10 milioane lei pentru cumpărarea de vapoare, pentru a veni în întâmpinarea cheltuielilor necesare exploatării serviciului de navigație maritimă. Fondurile urmau a fi administrate de Ministerul Lucrărilor Publice.
Au fost achiziționate vapoarele
Principesa Maria și
Regele Carol I, precum și cargobotele (cargouri pentru transporturile mărfurilor la mare distanță):
Iași, Turnu –Severin, Constanța, Dobrogea și București.
În 1897 au fost organizate curse regulate pe linia Constanța-Constantinopol de două ori pe săptămână cu vapoarele
Meteor, Principesa Maria și Cobra (închiriat), iar pe linia Brăila-Constantinopol cu vaporul
Medea. Se va inaugura și linia Brăila –Rotterdam.
În 1898 vaporul
Meteor naufragiază și este pierdut, linia Constanța-Constantinopol fiind deservită de
Principesa Maria și Regele Carol I.
Linia Brăila-Constantinopol va fi desființată după retragerea vaporului Medea, spre paguba industriei românești de cereale, morărit și panificație.
În anii 1899, 1900 și 1901 se va introduce linia Constanța-Constantinopol-Salonic, fără a se înregistra rezultate notabile, fiind ulterior abandonată. În perioada 1902-1905, linia Brăila – Rotterdam a înregistrat deficite, remediate după achiziționarea vasului de pasageri
România.
Între 1905-1906 se va deschide linia Constanța-Pireu, care funcționează o scurtă perioadă de timp ca urmare a ruperii relațiilor diplomatice cu Grecia și linia Constantinopol-Smirna, care a funcționat o lungă perioadă de timp.
După 1 aprilie 1906, Serviciul Maritim Român se va separa de direcția C.F.R. formând o direcție de sine stătătoare.
Din anul 1906 a început să își desfășoare activitatea vaporul
Împăratul Traian, deschizându-se linia Constanța-Alexandria (Egipt), o linie ce aducea speranțe pentru un comerț mai profitabil.
La 12 ianuarie 1907, vaporul
Principesa Maria a eșuat pe stâncile Insulei Tenedos, fiind recuperat cu eforturi considerabile. Din 1907-1908, va intra în exploatare și vaporul
Dacia, unul dintre cele mai performate de la vremea respectivă.
Dacia și Împăratul Traian au fost achiziționate din fondul de asigurare al vapoarelor, ce fusese înființat prin Legea din 1898, urmând a se depune 3% din costul vapoarelor, pentru a se putea acoperi costul reparațiilor și al naufragiilor.
În 1896 veniturile S.M.R. erau de 437.003 lei, iar în 1910-1911 erau de 4 milioane de lei.
Se constată un progres semnificativ în acest domeniu, iar S.M.R. reprezenta o activitate profitabilă aducătoare de venituri statului român.
Surse bibliografice:
***
Anuarul dobrogean pe 1911
Ion Mamina, Ion Bulei,
Guverne și guvernanți.1866-1916, Editura Silex, București, 1994
Anton Bejan, Carmen Atanasiu, Raymond Stănescu,
Dicționar Enciclopedic de Marină, Editura Semne, București, 2006
Ion Ionescu, Marian Moșneagu,
Muzeul Marinei Române , Editura Modelism, București, 1999
Despre Adrian Ilie
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
Citește și:
#citeșteDobrogea: Excavații la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1951-1953
Galerie foto: