#citeșteDobrogea Serviciul sanitar al Constanței la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea

• . După revenirea Dobrogei în cadrul statului român, au fost elaborate regulamente care aveau în vedere serviciul sanitar și responsabilitățile medicilor.

                                                                                
Din punct de vedere al asigurării seviciului medical, în Dobrogea, în special la Constanța au fost asigurate condițiile unui sistem medical care să asigure tratarea bolilor populației. După revenirea Dobrogei în cadrul statului român, au fost elaborate regulamente care aveau în vedere serviciul sanitar și responsabilitățile medicilor. Se înființa Consiliul de Hygienă, iar regulamentele sanitare erau obligatorii. Medicul comunei urbane avea obligativitatea de a inspecta piețele, magazinele, locurile de consumație, pentru a preveni declanșarea unor eventuale epidemii în comunitate dar și pentru a asigura sănătatea populației.
 


Doctorul George Bărzănescu deținea funcția de medic secund al Spitalului comunal din Constanța. Se născuse la Brăila în anul 1873, realizându-și pregătirea în cadrul Universității din București.
În anul 1902 a primit detașare în cadrul Diviziei de la Mare, fiind încadrat cu gradul de locotenent, iar funcția fiind de  medic stagiar.
A fost îmbarcat pe Bricul Mircea la 27 ianuarie 1903, fiind înaintat la gradul de căpitan, iar funcția fiind de medic în cadrul noii poziții pe care o ocupa. După voiajul realizat cu nava școlă Mircea, a ocupat funcția de medic al orașului Hârșova, iar mai apoi pe cea de medic secund al orașului de la malul mării.
O procupare constantă a unuia dintre primii medici ai Constanței a fost aceea de a găsi bolnavii, de ai trata medical și de a trata suferințele psihice ale bolnavilor, în special a acelor din categorii sociale defavorizate. Aceata oferea consultații și prescria tratamente.
 
Tratamentul era asigurat prin intermediul farmaciei lui Alexandru I. Heldenbusch, născut în capitala Moldovei. A absolvit Universitatea din București, fiind licențiat în farmacie. După studii la Paris, în domeniul farmaciei, s-a reîntors în țară și a devenit cetățean al statului român în anul 1896.
Inițial a fost proprietar al renumitei farmacii La Pasteur din capitală, iar mai apoi a deschis o drogherie și la Constanța, având aprobarea Ministerului de Interne, fiind una din cele mai reprezentative din Dobrogea. Farmacia aflată în proprietatea sa, se găsea pe strada Carol, având o reputație bună, asemenea proprietarului său.
Declanșarea Primului Război Mondial a contribuit la dislocarea populației, la apariția unor boli și impunerea unui climat de teamă și de nesiguranță în rândul locuitorilor. Un document al unei misiuni americane, ce avea rolul de ajutorare a populației după război, condusă de locotenentul Robert Green, ce lua contact cu realitățile orașului care nu avea mai mult de 35.000 de suflete, iar populația se zbătea în sărăcie și neajunsuri. Într-un raport al Ministerului de Interne se preciza că numărul locuitorilor nu depășea 29.000 de suflete, în aceiași perioadă. Acest lucru demonstrază că populația se afla într-u flux tranzitoriu, căutând să-și găsească locul, după tragicele evenimente din timpul războiului. Populația rurală din localitățile învecinate se îndrepta către oraș, în ideea de a găsi un loc de muncă, pentru întreținerea familiilor.



Condițiile mizerabile în care trăiau, locuințele de cele mai multe ori insalubre, a permis apariția unor boli grave, a unor epidemii. O astfel de epidemie a fost cea a febrei tifoide, care a creat mari probleme medicului comunei urbane și spitalului comunal, neîncăpător datorită numărului crescut de cazuri.
O altă problemă cu care se confrunta populația, mai cu seamă în mediul rural a reprezentat-o foametea, care înregistra cazuri mortale.
Se vor primi ajutoare din partea guvernului, a misiunii americane, precum și din partea unor proprietari cu stare, sensibili la situația conaționalilor lor.
 
Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 9/1879
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 27/1919
S.J.A.N.C., Fond Primăria Constanța, Dosar 5/1918
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
I. Ciupercă, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1996
Valentin Ciorbea, Evoluția Dobrogei între 1918-1944, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005