Constănțeni participanți la Conferința Științifică Națională de Toamnă, cu tema „Rolul Inteligenței Artificiale în dezvoltarea durabilă a României”
01 Oct, 2024 16:46
01 Oct, 2024 16:46
01 Oct, 2024 16:46
ZIUA de Constanta
1351
Marime text
Recent (22-24 septembrie) municipiul Iași a fost primitoarea gazdă a reuniunii – devenită de mai mulți ani tradițională și reper al manifestărilor științifice naționale – a Academiei Oamenilor de Știință din România (for științific fondat în martie 1935, validat juridic și legal, sub titulatura Academia de Științe din România).
Tema actualei ediții (primele două s-au desfășurat în 2007 – cea de Primăvară, la Piatra Neamț, iar cea de Toamnă la Constanța /15-16 octombrie/, Filială a AOȘR care a mai găzduit ediții și în 2014 /19-20 septembrie/, respectiv în 2023 /21-23 septembrie/) – se încadrează preocupărilor strategice și de mare actualitate pe care AOȘR le promovează în ultimele două decenii; respectiv, în cadrul Programului Național „România Cunoașterii”, lansat de AOȘR în luna mai a acestui an, și care reprezintă un manifest conceptual și pragmatic de raportare la evoluțiile rapide și transformările complexe în Era Cunoașterii, a Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și a Inteligenței Artificiale, care marchează cea de-a 5-a Revoluție Industrială.
Acest spirit ideatic și conceptual a străbătut comunicările în Plen, la deschiderea Conferinței, rostite de somității ale științei românești de azi – prof. univ. dr. ing. Adrian-Alexandru BADEA, președinte de onoare al AOSR: Programului național „România Cunoașterii”(prezentare sntetică); prof. univ. dr. Viorel JINGA, vicepreședinte al AOȘR, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală: George Emil Palade – O viață închinată științei: Pionieratul biologiei celulare și mugurii inteligenței artificiale. 50 de ani de la premiul Nobel; prof. univ. dr. ing. Horia-Nicolai L. TEODORESCU, membru al Academiei Române: Inteligența Artificială – stadiul actual, tendințe. O schiță de trecere în revistă; prof. univ. dr. ing. Constantin BRĂTIANU, președinte al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice a AOȘR: Impactul inteligenței artificiale generative asupra cercetării științifice; prof. univ. dr. ing. Maria GAVRILESCU, membru titular al AOȘR,Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași: Provocări ale inteligenței artificiale pentru managementul schimbărilor climatice;dr. Victor VELTER, șef Birou Scientometrie, UEFISCDI: Publicații AOSR indexate în web of science în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă; prof. univ. dr. Walther BILD, Facultatea de Medicină, UMF „Grigore Popa” din Iași”: Aspecte moderne de cercetare privind relevanța Inteligenței Artificiale în domeniul biomedical; CS I dr. Ciprian ILIESCU, membru de onoare al AOȘR, Centrul de Cercetare “eBio-hub”–Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie–IMT București: Bioinginerie: de la microfluidică la inteligența artificială.
Comunicările acestora au fost moderate, în Plenul Conferinței – găzduite în eleganta Aulă a Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu”, al cărui director general, conf. univ. dr. Ion MILICĂ a transmis participanților un Cuvânt de salut –, de către prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU, președinte al AOȘR (aleasă la 25 mai acest an, cu o majoritate confortabilă de voturi,pentru un mandat de patru ani), care a descris „Inteligența Artificială ca pe un instrument revoluționar ce poate transforma în mod fundamental societatea în ansamblul ei, dar care poate aduce și riscuri neidentificate încă. Aceasta necesită o reglementare și o etică riguroasă pentru a maximiza beneficiile și a minimiza amenințările, rolul cercetării fiind esențial în edificarea acestor procese complexe pentru următorul deceniu. Proiectul România Cunoașterii, un adevărat Proiect de Țară, lansat de AOSR, cu parteneri de prestigiu, este dedicat dezvoltării durabile a României prin educație academică și cercetare științifică sub semnul excelenței și al performanței. În acest proces, Tehnologia Digitală și Inteligența Artificială, coordonate de Inteligența Umană, joacă un rol fundamental. AOSR își continuă astfel – în preajma împlinirii a 90 de ani de existență, în 2025 –, misiunea de instituție academică a promovării științei, cercetării și cunoașterii, a inteligenței, creativității și spiritului inovator ca instrumente ale dezvoltării și evoluției”.
Tot domnia sa a anunțat că în corpul Conferinței sunt nu mai puțin de 191 de comunicări (cu un autor sau multipli coautori), la următoarele secțiuni – Matematică (7 lucrări), Fizică și Științe Geonomice (11 lucrări), Chimie și Științe inginerești (30 lucrări), Știința și Tehnologia Informației (19 lucrări), Biologie (40 lucrări), Medicină (35 lucrări), Științe Agricole, Medicină Veterinară și Mediu (10 lucrări), Științe Economice, Juridice și Sociologie (9 lucrări), Științe Militare (4 lucrări), Istorie (13 lucrări), Filosofie, Teologie și Psihologie (13 lucrări).
În Plenul Conferinței au mai luat cuvântul în continuare, prof. univ. dr. Nicolae Țăranu („Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”), președintele Filialei Iași a AOȘR, care a urat congresiștilor dezbateri fructuoase circumscrise tematici în speță, respectiv prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr, vicepreședinte al AOȘR, care subliniat necesitatea încurajării și stimulării tinerilor specialiști în cercetarea științifică.
În partea a doua a zilei s-a desfășurat Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Știință din România (la care au luat cuvântul, între alții, domnii profesori Petru Andea – secretar științific al instituției –, Constantin Brătianu, Adrian-Alexandru Badea, Anton Hadăr, Valentin Ciorbea), în cadrul căreia doamna președintă a prezentat starea de fapt a instituției, în perspectiva marcării în primăvara anului viitor a 90 ani de la fondarea Academiei de Științe din România – în condițiile specifice, inclusiv determinate de unele cestiuni de natură juridică, respectiv de restrângerile bugetare aplicabile în întreaga țară –, și au fost votate unele modificări și completări la Regulamentul de Organizare și Funcționare a AOȘR.
La capătul celor două zile ale Conferinței Naționale Științifice de Toamnă de la Iași participanții au convenit că s-au structurat 10 direcții strategice pentru dezvoltarea AI în cercetarea academică din România, domenii care se vor regăsi în strategiile viitoare ale AOȘR:
Educația și formarea specialiștilor în AI
Integrarea AI în sănătate
AI pentru sustenabilitate și mediu
Robotică și automatizare
Securitatea cibernetică bazată pe AI
AI în administrația publică și e-guvernare
Procesarea limbajului natural (NLP) în limba română
AI și etica
AI în educație și predare
Colaborarea internațională și parteneriate.
Ca la fiecare ediție a acestei manifestări științifice, membrii Filialei Constanța a AOȘR – dar și alți cercetători tomitani, inclusiv doctoranzi – au participat în număr semnificativ, cu valoroase lucrări (unii, precum profesoara de Biologie Natalia Roșoiu, conducătoare de Doctorat, fiind membră în colective de cercetare și redactare a mai multor lurări), apreciate de către confrați la secțiunile respective.
Este vorba despre profesorii și cercetătorii – Mihaela Bașa, Alexandru Ș. Bologa (m.t.), Victor Ciupină (m.t.), Valentin Ciorbea (m.t.), Sorin Marcel Colesniuc (m.a.), Daniel-Ovidiu Costea, Eduard-Marius Crăciun (m.a.), Virginia Dincă-Bălan, Irina Magdalena Dumitru (m.c.), Ana Grigorscu, Stoica Lascu (m.c.), Aurelia Mandes-Văduva, NelaMircică (m.a), Bogdan-Răzvan Negreanu-Pîrjol, Ticuța Negreanu-Pîrjol (m.a.), Gabriela-Mihaela Paraschiv, Cristian-Vasile Petcu (m.a.), Lucian Cristian Petcu, Dan Răzvan Popoviciu, Daniela-Mariana Roșioru, Natalia Roșoiu (m.t.), Sorin Rugină (m.t.), Constantin-Andrei Rusali, Vasile Sârbu (m.t.), Dragoș Sichigea, Vlad Iustin Tica (m.a.), George Țical (m.a.), Rodica Vlădoiu (m.a.); doctoranzii: Larisa Anghel (Cireață), Daniela Boboc, Ana-Maria Brezeanu, Dragoș Brezeanu, Cristina Nicoleta Dănilă (Stoica), Alina Lupu (Șurlea), Maria-Virginia Tanasă (Acreței); Diana Pasăre, student.
Această consistentă prezență a specialiștilor constănțeni – consacrați în mediul științific aferent, în curs de afirmare sau aflați în debutul activității de cercetare –, în diferite ramuri, aparținând mediului instituțional universitar din metropola României de la Mare (Universitatea „Ovidius”, respectiv Universitatea „Andrei Șaguna”), dar și celor două muzee cu atribuțiuni și de cercetare (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, respectiv Muzeul Național al Marinei Române) – reprezintă un semnificativ barometru și reper al locului cercetării științifice dobrogene în ansamblul celei naționale.
Secțiunea Matematică
Prof. univ. dr. Eduard-Marius CRĂCIUN (membru asociat al AOȘR /m.a./, Universitatea „Ovidius” din Constanța) – Modelarea matematică a materialelor piezoelectrice pretensionate și prepolarizate cu o gaură eliptică.
Secţiunea Fizică și Știinţe Geonomice
Prof. univ. dr. emerit Victor CIUPINĂ (membru titular /m.t./, președintele Filialei Constanța a AOȘR) – Obținerea și caracterizarea unor filme subțiri de C / Ti / C / Al / C / și dopate cu azot; prof. univ. dr. Rodica VLĂDOIU (m.a.), prof. univ. dr. Victor CIUPINĂ, lect. univ. dr. Virginia DINCĂ-BĂLAN (Universitatea „Ovidius”), lect. univ. dr. Aurelia MANDES-VĂDUVA (Universitatea „Ovidius”), dr. Siviu POLOȘAN (m.a., Institutul Național pentru Fizica Materialelor, Măgurele–București), dr. Elena MATEI (Institutul Național pentru Fizica Materialelor, Măgurele–București) – Investigarea proprietăților filmelor subțiri pe baza de titan produse prin tehnologia Arcul termoionic in vid indus de laser (LTVA).
Secţiunea Biologie
Dr. Alexandru Ș. BOLOGA (m.t., secretar al Filialei Constanța a AOȘR) – Coasta și platoul continental al Mării Negre; CS I dr. biochim. Daniela Mariana ROŞIORU (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanța) – Potențialul biotehnologic și produse naturale marine de la Litoralul Românesc al Mării Negre; Constantin-Teodor NEGREANU-PÎRJOL, masterand (Cluj-Napoca), șef de Lucrări dr. Rahela CARPA (Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Gabriela-Mihaela PARASCHIV (Universitatea „Ovidius”), șef de Lucrări dr. Dan Răzvan POPOVICIU (Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius”), conf. univ. dr. Bogdan-Ștefan NEGREANU-PÎRJOL (Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius”) – Conținutul de compuși bioactivi și activitatea antioxidantă a unor extracte din specii de macroalge marine verzi; Maria-Virginia TANASĂ (ACREȚEI), student doctorand (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), prof. univ. dr. Ticuța NEGREANU-PÎRJOL (m.a., Facultatea de Farmacie, Universitatea „Ovidius”), șef de Lucrări dr. Dan Răzvan POPOVICIU, Larisa ANGHEL (CIREAȘĂ), student doctorand (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), Ioana Cristina MARINAȘ (prorector, Universitatea București), prof. univ. dr. Mariana Carmen Chifiriuc (prorector, Universitatea din București), prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU (m.t., IOSUD-Universitatea „Ovidius”) – Activitatea antimicrobiană a extractelor hidroalcoolice obținute din organele vegetale aleTaraxacumofficinale(L.) Weber ex F.H. Wigg; dr. CS III biochimist Brîndușa Georgiana DUMITRIU (Biotehnos S.A., Otopeni), dr. CS I Laura OLARIU (Biotehnos S.A., Otopeni), dr. ing. Mirela CĂLINESCU (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești–Mărăcineni), prof. univ. dr. Stelica CRISTEA (USAMV București), dr. ing. Mihaela Doina NICULESCU (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, București, prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU – Biopesticide multifuncționale pentru protecția culturilor de căpșuni; drd. Daniela BOBOC(IOSUD-Universitatea „Ovidius”, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Maria Montessori” din Constanța, prof. univ. emerit. dr. CS I Natalia ROȘOIU – Autismul și inteligența artificială; student drd. Larisa ANGHEL (CIREAȘĂ) (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), student drd. Maria-Virginia TĂNASĂ ACREȚEI (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), dr. Corneliu Ovidiu VRÂNCIANU (Facultatea de Biologie, Universitatea București), prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU– Importanța detectării cât mai rapide a genomului virusului pestei porcine africane folosind tehnica Real Time PCR pentru a împiedica transmiterea bolii prin aplicarea masurilor supraveghere și de restricție; drd. Alina LUPU (ȘURLEA) (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), lect. univ. dr. Constantin-Andrei RUSALI (medic, șef Secție Cardiologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța), prof. univ. dr. Ticuța NEGREANU-PÎRJOL, col. dr. biolog Mihaela BAȘA (șef Laborator Spitalul Militar de Urgență „Alexandru Gafencu” Constanța), prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU – Implicarea Galectinei în afecțiunile cardiovasculare; prof. univ. dr. Doriana AGOP-FORNA (m.c., UMF „Grigore T. Popa” Iași), asist. univ. drd. Daniel PAVĂL (UMF „Grigore T. Popa” Iași), dr. Alexandra MAXIM (UMF „Grigore T. Popa” Iași), prof. univ. dr. Natalia ROȘOIU, prof. univ. dr. Ahmed BA (Faculty of Medicine andOdonto-Stomatology / University of Sciences, Techniquesand Technologies of Bamako, Mali), dr. Susanne RICHTER (Practică privată, Germania), prof. univ. dr. Norina FORNA (m.t., UMF „Grigore T. Popa” din Iași) – Reabilitarea implanto-protetică în regiunea frontală: exigențe estetice și mecanice; asist. univ. drd. Andreea TIBEICĂ, prof. univ. dr. Doriana AGOP-FORNA, dr. Emanuela BUJOR, șef Lucrări dr. Ovidiu STAMATIN, drd. Gholamreza SHOKRAEI, prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU, prof. univ. dr. Norina FORNA – Soluții terapeutice protetice hibride de succes în situații de resorbție avansată; drd. Dana STRATULAT (MATEI), prof. univ. dr. Doriana AGOP-FORNA, asist. univ. drd. Andreea TIBEICĂ, dr. Alexandra MAXIM, prof. univ. emerit dr. CS I Natalia ROȘOIU, prof. univ. dr. Norina FORNA – Integrarea inteligenței artificiale în diagnosticarea și tratamentul deficiențelor osoase; drd. Cristina Nicoleta DĂNĂILĂ (STOICA) (IOSUD-Universitatea „Ovidius”), prof. univ. dr. Ștefana JURCOANE (USAMV București), conf. univ. dr. Lucian Cristian PETCU (Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea „Ovidius”), prof. univ. emerit dr. CS I, Natalia ROȘOIU – Studii comparative privind capacitatea fotoprotectoare a uleiului de camelina asociat cu alte uleiuri vegetale.
Secţiunea Medicină
Prof. univ. dr. Sorin RUGINĂ (m.t., secretar al Secției Științe Medicale a AOȘR, IOSUD-Universitatea „Ovidius”), prof. univ. dr. Irina Magdalena DUMITRU (m.c., Universitatea „Ovidius”), prof. univ. dr. Vasile SÂRBU (m.t., președintele Secției Științe Medicale a AOȘR, IOSUD-Universitatea „Ovidius”) – Utilizarea AI în pandemia COVID-19; prof. univ. dr. Vasile SÂRBU, prof. univ. dr. Dan MISCHIANU, general (r) (m.t., Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București), prof. univ. dr. Sorin RUGINĂ, prof. univ. dr. habil Florin MITU (m.c., UMF „Grigore T. Popa” din Iași), conf. univ. dr. Daniel-Ovidiu COSTEA(Universitatea „Ovidius”), dr. Ana GRIGORESCU (Universitatea „Ovidius”), student Diana PASĂRE (Universitatea „Ovidius”) – De la Religie, prin Știință și Etică, la Inteligența artificială. Quo vadis Domine?; prof. univ. dr. habil. Vlad Iustin TICA (m.a., Universitatea „Ovidius”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța), asist. univ. drd. Dragoș BREZEANU (Universitatea „Ovidius”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța), asist. univ. drd. Ana-Maria BREZEANU (Universitatea „Ovidius”, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța) – Inteligența artificială în ecografie. Explorarea impactului și potențialului viitor al AI în imagistica medicală.
Secţiunea Filosofie, Teologie și Psihologie
Conf. univ. dr. Nela MIRCICĂ (m.a., Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța) – Noua fenomelogie și flexibilitatea ei în rezolvarea de probleme; conf. univ. dr. habil. Cristian-Vasile PETCU (m.a., Facultatea de Teologie, Universitatea „Ovidius”) – Transformarea digitală: Calea spre un viitor sustenabil.
Secţiunea Științe Militare
Prof. univ. dr. George ȚICAL (m.a., Facultatea de Psihologie, Științe Comportamentale și Drept, Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța) – Tehnologiile de Inteligență Artificială: o nouă eră pentru prevenirea infracționalității.
Secțiunea Istorie
Prof. univ. dr. Valentin CIORBEA (m.t., vicepreședinte al Secției Științe Istorice și Arheologice, IOSUD-Universitatea „Ovidius”), dr. Dragoș SICHIGEA (Muzeul Național al Marinei Române) – 23 august 1944 în spațiul fluvialo-maritim românesc: provocări, soluții, consecințe; cercetător științific dr. Sorin Marcel COLESNIUC (m.a., Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța) – Cercetări arheologice preventive în situri arheologice din județul Constanța; prof. univ. dr. Stoica LASCU (m.c., Universitatea „Ovidius” /pensionar/) – Cu prilejul Bicentenarului și Anului Omagial Avram Iancu (2024). Istorici, publiciști și oameni de cultură români despre personalitatea Eroului Național (1824-1873).
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii