#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

„Pe Petre Frangopol îl doare cu adevărat soarta învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice din România”, scrie Mihai Creangă în prefaţa celui de-al treilea volum „Mediocritate şi excelenţă. Radiografia ştiinţei şi învăţământului din România”.

Volumul de faţă reuneşte articolele din perioada ianuarie 2006 - mai 2007 publicate în paginile suplimentului săptămânal „Aldine”, creat şi coordonat de jurnalistul Mihai Creangă, ce apărea vinerea în ziarul „România Liberă”. De asemenea, volumul cuprinde şi articole publicate în: Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie (editată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior-CNCSIS), Curierul de Fizică (publicaţie a Societăţii Române de Fizică şi a Fundaţiei Horia Hulubei), Revista de Chimie (Bucureşti), revista lunară Market Watch şi cotidianul Monitorul din Iaşi, toate în intervalul 2001-2008.



Articolele se referă în special la situaţia învăţământului şi cercetării ştiinţifice româneşti care, aşa cum sublinia raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din 12 iulie 2007, „Învăţământul românesc este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate, iar cercetarea din ţara noastră se află (şi în 2008!), la coada clasamentelor internaţionale”.

În acelaşi timp, însă, readuce în atenţia publică „Personalităţi ale istoriei chimiei româneşti” (capitolul III) şi „Poli de excelenţă ştiinţitică mîn România” (capitolul IV). Academicianul Petre Frangopol penalizează acid mediocritatea şi impostura în ştiinţă, dar mai ales în politică, în capitolul II, intitulat „Chimia românească”, nu se fereşte să afirme următoarele: „După 1989 şi până astăzi, fără încetare, statul, cu bună ştiinţă, şi-a abandonat întreprinderile chimice, care dacă ar fi avut un mic suport financiar cum s-a întâmplat în celelalte foste ţări socialiste, puteau moderniza tehnologiile vechi sau s-ar fi putut cumpăra licenţe noi pentru a intra în lupta pieţei competitive, fructificând astfel producţia în foiosul tuturor.

Băncile de stat (întâmplător?) au acordat milioane de dolari numai pentru proiecte aberante, fanteziste, unul din multele exemple ce se pot da fiind faimosul parc de distracţii Hermes de la Slobozia, al cărui prost gust era notoriu. În acest fel, decalajul între tehnologiile şi nivelul tehnic al fabricilor chimice româneşti faţă de cele din Vest, în loc să se micşoreze, a crescut (în mod intenţionat a fost favorizată creşterea acestuia). Firmele căpuşe, după scenariul bine cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat practic industria chimică (şi nu numai!), evident cu aprobarea tacită a celor care răspundeau de soarta industriei şi a ţării în toată perioada 1989-2001, fără excepţie. Consecinţa stabilită de Banca Mondială: peste 60% din populaţia României trăia la sfârşitul anului 2000 sub pragul sărăciei (1-4 USD/ zi).

Schimbările şi mutaţiile rapide care se petrec în lumea de azi sunt de neînţeles pentru un politician de pe malul Dâmboviţei, cu o cultură precară şi o minte îngustă (criterii de promovare înainte şi după 1989!), interesat numai de beneficiul personal şi al puşculiţei partidului din care face parte. Pentru aceşti politicieni, noţiunea de interes naţional, este cunoscută şi aplicată numai în discursul demagogic, cu precădere în cel electoral. Atât. De aceea politicienii noştri nu au nevoie de FMI şi nu pot înţelege de ce Banca Mondială a adoptat şi promovează o nouă strategie care o aplică şi celor mai sărace ţări: ştiinţa şi tehnologia sunt vitale pentru dezvoltarea lor economică (cf. prestigioasei reviste Nature, Anglia, 21.09.2000, pag.276).

În acest context, urmărind programele ultimelor Guverne de la noi, inclusiv cel actual, nu poţi să nu admiţi varianta că există un plan de falimentare al chimiei româneşti”. După care continuă cu un mic excurs în problematica chimiei contemporane şi a ţării noastre „să le readucem în memoria şi atenţia celor de azi interesaţi cu adevărat de viitorul României”.

În continuarea acţiunilor publicistice asumate, cotidianul ZIUA de Constanţa lansează proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol  (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.​



Citește și:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Despre Marian-Traian Gomoiu

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească