#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (I)

În urmă cu zece ani am avut norocul și bucuria de a putea achiziționa pentru colecția numismatică a Academiei Române o piesă de o raritate extremă: un stater de tip Lysimach din Mesembria (astăzi Nesebar). Încercăm astfel să continuăm marea tradiție interbelică și chiar pe cea anterioară Marelui Război, atunci când s-au constituit de fapt părțile cele mai semnificative și valoroase ale colecțiilor pe care le avem astăzi.

Pentru a da un criteriu de apreciere a gradului de raritate al acestor piese este suficient să spun că până la apariția exemplarului despre care vorbim mai erau cunoscute doar alte patru în întreaga lume. Mai mult decât atât, din această serie de cinci exemplare, patru, între care și cel achiziționat de noi, sunt unicate, prin ștanțele de avers și revers folosite, dar mai ales prin monogramele magistraților monetari prezente pe reversul monedelor. Este ca și cum am fi cumpărat un tablou al lui Pablo Picasso.

Celelalte patru piese se află, majoritatea, în colecții faimoase: British Museum din Londra, American Numismatic Society din New York, Muzeul Hermitage din Sankt Petersburg respectiv o licitație a unei case germane (având aceeași monogramă de magistrat cu exemplarul de la New York, dar ștanțe diferite). Recent a apărut în comerțul internațional de antichități o piesă similară celei din Sankt Petersburg. Ne aflăm prin urmare într-un club select, dar locul este binemeritat.

Este de remarcat un element iconografic major specific unora dintre aceste piese, și anume absența lăncii pe care zeița Atena prezentă pe revers ar fi trebuit să o țină. Remarcăm lipsa acestui atribut fundamental al zeiței Atena pe staterul din colecția Academiei Române, ca și la American Numismatic Society și Numismatic Lanz. În schimb, lancea apare pe exemplarele de la British Museum și Muzeul Hermitage. Remarcăm, de asemenea, tronul zeiței, terminat cu picioare de cal, de pus poate în conexiune cu originea megariană a cetății. Picioarele de animal de la baza tronului sunt specifice și unor emisiuni de la Byzantion și Chalcedon, în ultima parte a sec. III a.Cr. și începutul sec. II a.Cr.

La mijlocul secolului al III-lea a.Cr. cetățile grecești de pe litoralul vestic al Mării Negre se află sub impactul unor schimbări geopolitice majore. Aflate într-o anumită relație de regatul Thraciei al lui Lysimach, ele intră în sfera de influență a regatului elenistic al Siriei seleucide, după moartea lui Lysimach în anul 281 în bătălia de laCorupedion împotriva lui Seleucos I. Această relație strategică, exprimată la mijlocul sec. III a.Cr. prin emiterea de către toate cetățile grecești vest-pontice (Istros, Kallatis, Odessos, Messembria) a unor mari cantități de monede de aur de tip Alexandru cel Mare (exprimând atașamentul față de politica monetară a regilor seleucizi) avea să se schimbe radical, brusc și dramatic, undeva în jurul anilor 250 a.Cr., ca urmare a războiului dintre Istros și Kallatis pe de o parte respectiv Byzantion de cealaltă parte, pentru stăpânirea Tomisului. Acest război, cunoscut și ca Războiul Monopolului, este un moment de ciocnire a unor plăci tectonice majore, atâta vreme cât o parte a combatanților (Istros și Kallatis) sunt aliații seleucizilor, în vreme ce tabăra cealaltă este reprezentată de Bzantion, aliatul tradițional al Ptolemeilor din Egipt. Victoria Byzantionului atrage intrarea bruscă a tuturor cetăților grecești vest-pontice în sfera de influență a Egiptului ptolemaic. Expresia acestei schimbări dramatice este tocmai adoptarea de către toate aceste cetăți a unui nou tip monetar respectiv staterul de tip Lysimach, specific Byzantionului. Prezența, ca și absența lăncii Atenei de pe reversul monedelor discutate poate fi citită din perspectiva unui semnficativ pasaj din Polybius (IV, 52). Relatând un episod petrecut către anul 220 a.Cr., în timpul conflictului dintre Byzantion și Rhodos ca urmare a închiderii Strâmtorilor de către primii, Polybius relatează cum solia rhodiană duce la Byzantion, simbolic, oferta de pace și o lance, lăsând gazda să aleagă între pace și război. Valoarea simbolică profundă și majoră a prezenței respectivei absenței lăncii Atenei de pe reversul staterilor mesembrieni este acum și mai pregnantă.

 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Despre Emanuel Petac

Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, promoția 1992, parcurge toate etapele carierei de cercetător la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, fiind prezent cercetător științific gradul II și șef al acestuia. Este membru din același an al Societății Numismatice Române, al cărei Președinte devine din 2010. Doctor Magna cum laudae al Facultății de Istorie a Universității din București în 2002, cu teza de doctorat ”Circulația monetară în Dacia romană”, publicată în 2010 la Wetteren. Specializat în studierea numismaticii antice, grecești și romane, se dedică mai ales cercetării emisiunilor monetare de tip macedonean ale cetăților grecești vest-pontice (în special Tomisul elenistic), ca și al celor din Macedonia, Pelopones și Orientul Apropiat elenistic. Autor a circa o sută de studii de profil publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate (Europa și SUA), dar și al câtorva cărți dedicate publicării celor mai reprezentative dintre colecțiile numismatice ale Academiei Române, participă la toate simpozioanele de numismatică ale Societății Numismatice Române din 1992 până în prezent, ca și la cele mai importante sesiuni de comunicări din țară. Activ în plan extern, participă la Congresele Internaționale de Numismatică ale Comitetului Numismatic Internațional de la Berlin, Madrid, Glasgow, Taormina, Congresul Internațional de Istorie Economică de la Helsinki, conferința internațională ”Money on the Margins” din Israel, ca și la numeroase alte manifestări internaționale de profil. Implicat în câteva proiecte internaționale de succes româno-franceze (Programme International de Coopération Scientifique, 206-2007; Groupement de Recherche Europeennes, 2007-2010), este titular al unei burse Robinson la Muzeul Fitzwilliam din Cambridge. Expert pe patrimoniul cultural național mobil (Numismatică) al Ministerului Culturii din 2003, este extrem de activ din 2008 până în prezent în cele mai semnificative dosare ale recuperărilor de artefacte numismatice traficate, mai ales ale celor din Munții Orăștiei și din Dobrogea. Din anul 2010 membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din România, este în prezent vicepreședinte al acesteia.
Bibliografie selectivă

La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), I. Istros, Kallatis, Tomis, Wetteren, 2005, 120 p. + 24 pl.; Les monnaies d’or de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, I. Monnaies grecques et romaines, Wetteren, 2006 (colab.), 168 p. + 23 pl.; La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), II. Monnaies grecques nord-pontiques et d’Asie Mineure (Collection Grand-Duc Alexandre Mickhailovitch), Wetteren, 2009, 184 p. + 24 pl.; Aspecte ale circulaţiei monetare în Dacia romană (106-275 p.Chr.) (Aspects de la circulation monétaire en Dacie romaine, 106-275 ap. J.-C), Wetteren, 2011, 392 p. ; Colecţia ing. C. Orghidan. Monedele de aur greceşti şi romane, Bucureşti, 2012, 304 p. (colab.).
– Consideraţii privind data finală a tezaurelor monetare romane îngropate la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. în Dacia romană sud-carpatică, SCN, 12, 1997 (1998), p. 27-43; Consideraţii cu privire la data finală a tezaurului monetar roman imperial descoperit la Alba Iulia în anul 1963, BSNR, 92-97, 1998-2003 (2003), p. 123-153; Noi date privind tezaurele de monede de aur din perioada elenistică descoperite în Dobrogea : o nouă cronologie a tezaurului de la Dăeni, jud. Tulcea, BSNR, 98-103, 2004-2009 (2009), p. 9-20; The daric coin hoard from Orgamé, Tulcea county, în N. Holmes (ed.), Proceedings of the XIV^th International Numismatic Congress from Glasgow, 2008, Glasgow, 2011, p. 331-336 (colab.); From Alexander the Great staters to Lysimachus type. Around the chronology of some Messambrian and other West Pontic staters, AJN, 23, 2011, p. 7-14; The Fineness of Persian Silver Sigloi, NC, 171, 2011, p. 1-5; Tomis or Asia Minor? About the Alexander the Great type tetradrachms Price 1211-1213, în D. Boteva (ed.), Studies in ancient numismatics in honour of Dimitar Draganov, Sofia, 2017, p. 129-138 (colab.); About the Sarmizegetusa hoard from 1998 and the possible chronology of Burebista’s campaign to the Black Sea border, Notae Numismaticae, 13, 2018, p. 13-36; War and peace. Symbolic elements on the early Lysimachus type staters from the West Pontic cities. Spear and herald staff (Polybius, IV, 52), RCAN, 5, 2019, p. 299-307; Liberating Corinth. From Cassander to Demetrios. About a rare Alexander type stater, RCAN, 5, 2019, p. 308-315.


Citește și:

#DobrogeaAcademică: Scurt istoric al Cabinetului Numismatic al Academiei Române