#DobrogeaAcademică Scriitorul Paul Diaconescu - „Petre T. Frangopol, omul înzestrat cu o voință de fier, ființa pentru care piedicile sunt făcute spre a fi învinse“

Proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română – face parte integrantă din seria acţiunilor publicistice asumate de cotidianul ZIUA de Constanţa. Prin intermediul acestui proiect, la propunerea comunităţii tomitane, academicienii dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române) vor primi titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa, în cadrul unei şedinţe festive ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.


 
Astăzi continuăm seria evocărilor personalității prof. Petre T. Frangopol cu o corespondență din Suedia, transmisă de scriitorul Paul Diaconescu, prieten din copilărie al acestuia.
 

 
„Ce-aș putea spune despre o prietenie care a început în urmă cu 80 (optzeci) de ani? La grădinița doamnei Ghețu, de pe strada Tomis...
Era înalt, blond, cu ochi albaștri; eram mic, brunet, cu ochi negri. Nu semănam. Ba, dimpotrivă. Când, mai târziu, el a ales calea științelor exacte, eu am ales calea umanioarelor. Cum, și de ce am devenit prieteni? Și, mai ales, cum a putut dăinui această prietenie atâta amar de vreme, împotriva atâtor adversități, ale oamenilor, ale vremurilor ? E un mister, e una din acele taine care fac ca lumea, viața să fie mai bogate și mai frumoase.
 
După cum arăta, părea neamț. Dar era grec. Era și nu era. Când am aflat că în Grecia există o localitate numită Frangopolis, că «frangoï» a însemnat pe vremuri franc, franci și că această localitate a fost escală și sălaș al Cruciaților... Ei bine, m-am gândit atunci că imposibilul ar putea fi posibil, că ereditatea ar putea dăinui nu doar generații, ci secole, că el, prietenul meu, a moștenit ceva din caracterul, temperamentul, curajul acelor nordici cavaleri porniți de la sute, mii de kilometri să elibereze Ierusalimul.
 
Ar fi fost frumos. Prea frumos, ca să fie și adevărat. Era, de fapt, acel exemplar rar, care există în toate națiile pământului, de la eschimoși la papuași: omul înzestrat cu o voință de fier, ființa pentru care piedicile sunt făcute spre a fi învinse. Era un făuritor, eram un visător. Și a crezut în mine mai mult decât am crezut eu însumi, încât neobositele sale îndemnuri au reușit, din când în când, să biruie nesfârșitele mele amânări.
 
A avut o bursă în Canada, a lucrat în America. Dar s-a întors. Penelopa lui era Institutul de Fizică Atomică și laboratorul de izotopi radioactivi creat de el din mai nimic și te miri ce. Eu mă aflam în Franța. Și nu m-am mai întors. M-am hotărât să trăiesc (nu, nu puteam să trăiesc, doar să locuiesc) „afară”. Și, au urmat anii grei. Atunci când nimeni nu mă mai „cunoștea”, mi-a trimis o carte poștală cu încurajări și o generoasă înțelegere. Când scrisorile nu mai veneau, o undă telepatică ne unea în aceleași gânduri, aceleași idei, aceleași mâhniri. Când eu începeam să scriu, el își desăvârșea opera lui savantă. Când Academia l-a sărbătorit la aniversarea a 85 de ani, am fost uimit descoperind că prietenul meu și-a afirmat talentul în șapte domenii diferite: de la biofizică la industria medicamentelor, de la arheologie la publicistică!
 
În paginile închinate marelui său prieten, La Boétie, Montaigne îl evocă pe Aristotel. Aristotel pentru care adevărata prietenie însemna un singur suflet în două trupuri. Oare asta să fie explicația acestei, de-o viață, prietenii ?
Prietenul meu e mai «bătrân» ca mine cu o lună și trei zile. Ciudat! Fiindcă, de la o vreme am început să încurc datele. Am început, de la o vreme, să cred că ne-am născut în aceeași zi. Că suntem gemeni!”.
 
Despre Paul Diaconescu
 
Născut în 1933 la Constanța, Paul Diaconescu a publicat, începând din adolescență, poezii, reportaje, recenzii în diverse publicații ale vremii. După absolvirea Facultății de filologie din București în 1958, a fost angajat redactor la ziarul „Scânteia”, unde a lucrat până în 1976, când a decis să părăsească țara. S-a stabilit în Suedia, unde trăiește și azi.
A publicat: „Mica serenadă siderală” și „Cum am învins moartea”, scurte culegeri de povestiri S-F, în colecția editată de Adrian Rogoz, București, 1964, „Cartea Muierilor”, roman, Editura Albatros, București, 1998, 439 pag., „La Capri, la Capri…”, nuvele, Editura Albatros, București, 2005, 232 pag. „Carnetul unui Pierde-Țară”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014, 184 pag., „Memoriile unui Pierde-Țară”, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, 191 pag., „Împotriva Nisipului și alte povestiri”, Editura Junimea, Iași, 2018, 210 pag.
 
Citește și:

Despre proiectul #DobrogeaAcademică

#DobrogeaAcademică Personalităţi din administraţie, cultură, culte şi învăţământ salută decernarea titlului de Cetăţean de Onoare academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu (galerie foto)

Cuvinte presărate cu onoare şi respect. Mesajele iniţiatorilor proiectului #DobrogeaAcademică, lansat de ZIUA de Constanţa (galerie foto)

Proiectul #DobrogeaAcademică, iniţiat de ZIUA de Constanţa Moment-reper al conectării comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti

Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului 
 

#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“

#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol 

#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (II). „Excelenţa şi talentul sunt un har de la Dumnezeu, la care se adaugă zeci de ani de muncă şi creativitate“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“

#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)

#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“

Despre Marian-Traian Gomoiu 

#DobrogeaAcademică Conf. univ. dr. Marius Skolka - „Marian-Traian Gomoiu, unul dintre pilonii învățământului și cercetării biologice și ecologice de la malul mării“ (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Dan Vasiliu, director GeoEcoMar, filiala Constanţa - Amintiri cu academicianul Marian-Traian Gomoiu (document)

#DobrogeaAcademică Dr. Tania Zaharia despre activitatea academicianului Marian-Traian Gomoiu la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanţa (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Dr. Dumitru Murariu - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu a contribuit la creşterea prestigiului României în Europa şi în lume“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

Despre Petre T. Frangopol

#DobrogeaAcademică Acad. Ioan Dumitrache - „Spirit liber, curajos şi competent, prof. Petre T. Frangopol s-a aplecat cu multă dăruire spre probleme majore ale societăţii“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Gheorghe Benga - „Profesorul Petre T. Frangopol reprezintă un model de om de ştiinţă din categoria Excelenţei“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Dorin Poenaru - „Petre T. Frangopol, întemeietor de şcoli şi lider de opinie“ (document)

#DobrogeaAcademică Acad. Victor Voicu - „Petre Frangopol este un om, o voință, un caracter care nu ațipește pe orbită“ (document)

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Petre T. Frangopol. Biografia unui simbol al luptei împotriva mediocrității din societatea românească