#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian Marta Trancu Rainer, prima femeie chirurg din România și medic obstetrician de seamă

Tovarășa de viață a lui Iosif Francisc Rainer, cunoscut umanist şi întemeietorul învățământului modem de anatomie din România, Marta Trancu Rainer a trăit printre personalități de seamă ale culturii românești: Garabet Ibrăileanu, Ştefan Popescu, Dimitrie Gusti etc.
A urmat Facultatea de Medicină din Iaşi, în anul 1889 obţinând titlul de doctor în medicină şi chirurgie în urma prezentării tezei „Hematomul subperitoneal pelvin". În timpul studiilor medicale obţine o bursă a Academiei Române, Fundaţia Adamache.
În 1904 reușește, pe primul loc, la concursul de medic secundar chirurg şi
ocupă postul de la spitalul Colentina din București, în serviciul de chirurgie generală condus de dr. Racoviceanu- Piteşti.
Impresionanta biografie a acestei puternice femei se regăsește în cuprinsul primului volum al triadei „Armeni de seamă din România”, scris de publicistul dobrogean Simion Tavitian, cu numeroase citări personale.

„«M-am născut în orăşelul Târgu-Frumos, județul Iaşi, povesteşte Marta Trancu, în anul1875, la 25 septembrie (stil vechi). Tatăl nostru, Lazăr Trancu se trăgea dintr-o familie de negustori armeni.
Era un bărbat potrivit de statură, bine legat, brun, cu faţa plină şi ochii strălucitori negri, tăiaţi în migdală. De o bunătate recunoscută şi de cei mari şi de cei mici şi toţi îi spuneau «conu Lăzărică». (...)
Clasele primare le-a făcut la Iaşi. De asemenea, primele 5 clase secundare la Extematul secundar de fete din Iaşi condus de Maria Botez, sora lui Alexandru Xenopol. După terminarea extematului a urmat liceul «Humpel», fondat în 1872, sub direcţiunea Emiliei Humpel, născută Maiorescu. Medicină a studiat cu numiţii dascăli Emanoil Rigler, T. Botez, Paul Botez, Ludovic Russ-junior, Leon Scully, iar anatomia patologică cu profesorul Babeş.
Marta Trancu a fost o intelectuală energică şi activă, uneori temută, întotdeauna respectată de către cei care tineau la bunul lor renume. Se exprima întotdeauna foarte limpede şi afla totul sau, în orice caz, tot ceea ce o interesa, tot ceea ce o întărea aflând. Era o adversară incomodă şi o susţinătoare extrem de preţioasă. (...)
Soţii Rainer au fost contemporani cu momente importante din istoria patriei: cucerirea Independenţei de stat a României, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Când România a intrat în primul război mondial Marta Trancu Rainer a fost mobilizată cu gradul de maior. Regina Maria îi cere să conducă spitalul regal de chirurgie, instalat în Palatul regal din Calea Victoriei. Concomitent a condus şi Spitalul Colţea şi Spitalul de la Societatea de poduri şi şosele, organizat de Societatea pentru Profilaxia Tuberculozei. In primele luni ale războiului a condus trei spitale.
A muncit cu abnegaţie şi eroism. Mărturii stau nenumăratele scrisori adresate de cei trataţi şi vindecaţi de ea.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Marta Trancu Rainer a depus eforturi, uneori supraomeneşti, pentru a edita opera soţului Iosif Francisc Rainer, mort în 1944, cunoscut umanist şi întemeietorul învăţământului modern de anatomie din România. Mărturie în acest sens stă scrisoarea adresată de dr. A. Radovici, Martei Trancu Rainer: "Prea stimată doamnă Rainer, Personalitatea profesorului Rainer îmi pare încă o dată ca o superbă coloană a unui templu antic, desfidând timpul. Fără aceste volume, opera lui ar fi rămas în mare parte necunoscută.
Savant şi artist în acelaşi timp, Rainer, cu siguranță, de cele mai multe ori, în năzuinţa lui spre perfecțiune, spre absolut, nu putea fi decât cu greu satisfăcut, şi de aceea întârzia mereu publicarea lucrărilor sale.
Tipărirea într-o colecţie, în condiţii tehnice ireproşabile din îndemnul şi cu pioasa supraveghere a domniei-voastre, constituie o faptă care m-a impresionat adânc.
A spus-o Rainer, cu puţin înaintea morţii, adresându-se domniei voastre: «Ai fost lumina vieții mele». Iată că şi după moartea lui sunteţi raza de lumină, care face să strălucească încă o dată persoana şi opera lui Rainer»”.

 
Sursa foto: youtube Docuart
 
#citește mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

152 de ani de la naștere: Acad. Gheorghe Balș, constructorul Podului de la Cernavodă, al Farului de la Tuzla și al Portului Constanța