#DobrogeaDigitală „Conferințele pe care le țineau elevii denotă o faustică dorință de cunoaștere” (Revista Zări Albastre 1996)

 
 
În jurul anului 1920, la inițiativa elevilor și a profesorilor din cadrul Liceului ,,Mircea cel Bătrân”, avea să ia naștere una dintre cele mai active foruri culturale constănțene, Societatea Culturală a Elevilor ,,Ion Luca Caragiale”.
 
Nume sonore din spațiul dobrogean și nu numai au prezidat în cadrul șezătorilor intime sau private, așa cum le-au împărțit elevii mirciști. Tudor Vianu, L. Rebreanu, I. M. Sadoveanu, prof. N. Neguiescu au fost conferențiarii  unor teme de discuție precum  „Energia electrică“, „Teoria evolutismului“, „Incoștientul“. În cadrul întâlnirilor puteau lua parte toți cei interesați. Pe lângă șezătorile săptămânale cu teme de mare interes cultural, activiatea Societății  s-a axat, pentru o perioadă,  pe îmbogățirea patrimoniului Liceului, astfel că au reușit să înființeze biblioteca școlii și să adune donații pentru ridicarea actualei clădiri a prestigioasei instituții de învățământ.
 
,,Sambata de la ora 6 p.m., au avut loc în sala de spectacole a liceului șezători, la care elevii liceului citeau lucrări originale, traduceri sau prelucrări [...]. Șezatorile au fost organizate de un comitet format din elevi de-ai cursului superior, sub prezidenția elevului Barzan N., cl. VIII. [...]. Șezatorile anului școlar 1922-1923 se caracterizează printr-un progres: s-a dat cât mai mare libertate micilor elevi din cursul inferior să producă în public.” (Anuarul LMB, 1922)
 
Este cert că, atât profesorii, cât și elevii constănțeni au construit acest pol al culturalității junilor dobrogeni. Însuși „directorul celor două decenii”, așa cum a fost numit, post-mortem, prof. Gheorghe Coriolan a ținut pledoarii în cadrul conferințelor organizate de elevi. Câteva dintre temele pe care le propunea acesta erau „Câteva din preocupările pedagogiei modern“,  „Încercări de morală și justiție“.
 
Odată cu trecerea timpului, activitatea Societății se intensifica. Revista dobrogeană ,,Dobrogea jună” menționa că între 1921-1927 s-au ținut mai mult de 60 de șezători, cu teme din cele mai diverse.
 
,,Societatea repetă în acest an o încercare neobișnuită mai înainte și tipărește o revistă, ce se intitulează: «Șoptiri Dobrogene»” (Anuarul LMB 1929-1930)
 
„Șoptiri Dobrogene“ avea să fie o radiografie a spiritului cultural al elevilor constănțeni. Lucrările prezentate în ședințele publice erau tipărite pentru a le fi mai la „îndemână copiilor talentați”.
 
Un fapt notabil este strângerea de fonduri de la șezători pentru a ridica o statuie la Iași ce îl înfățișa pe Mihai Eminescu. Statuia a fost sculptată de Ion Schmidt Faur, lucrările începând în 1929.
 
,,S-a observant însă o schimbare, scăderea numărului șezătorilor publice. Cauzele sunt numeroase […]” (Anuarul LMB, 1934-1935)
 
Declinul Societății a început odată cu schimbarea programei școlare, greutatea de a satisface gustul tot mai rafinat al publicului, piesele de teatru din ce în ce mai complexe și mai greu de jucat.
 
Totuși, elevii au reușit să mențină activitatea până la intrarea României în cel de al doilea Război Mondial, atunci când Societatea Culturală a  Elevilor ,,Ion Luca Caragiale” își găsea sfârșitul. Încercări de reînființare au fost facute în anii ’80, dar fără succes fiind respinse de autoritățile de atunci.
 
,,Daca ea Societatea va trebui sau nu revitalizată în cadrul Colegiului Național «Mircea cel Bătrân», fie și după această perioadă grea de reîntoarcere la capitalism, vor hotărî generațiile următoare de liceeni.” (Anuarul Liceului, 1996).

Sursă foto: Arhiva Ziua de Constanța

Citește și:
 
Liviu Rebreanu la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța

Anuarul Liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța (1928-1929 și 1929-1930)

Aniversarea de 40 de ani a Liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța (Anuarul 1934-1935 și 1935-1936)

Monografie Liceul "Mircea cel Bătrân" din Constanța (1896-1996)