#DobrogeaDigitală Constantin Brâncuși, „un aventurier al spiritului“

• Astăzi, se împlinesc 146 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși

 
Dincolo de contribuția sa uriașă la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană, românul Constantin Brâncuși a adus, prin toată opera sa, un omagiu extraordinar vieții, omului și marilor mistere ale naturii, fiind autorul unei veritabile cosmogonii, dictată de intuiția și harul său.
În lucrările lui, artistul a scos la lumină fiinţa din interiorul materiei. „Artistul trebuie să fie unealta care dă la iveală însăşi esenţa sa cosmică într-o existenţă cu adevărat vizibilă. Arta nu face decât să înceapă continuu“, spunea odinioară marele artist, subliniind rolul novator al artei şi rolul demiurgic al artistului. 



Simbolurile sacre, precum și câmpurile de forţă implicate în sculpturile monumentale, energia vibraţională deosebită prin formă şi structură, fac din Brancuși un inițiat, care și-a luat în serios misiunea de a esențializa dimensiunea spirituală a lumii, de a invita la contemplare și a trezi în om conștiința măreției sale și a bucuriei de a trăi în lumină și adevăr.
Iată un fragment din evocarea scriitorul Pericle Martinescu, inserată în volumul  „Retroproiecţii literare”:
 
„În configuraţia artei europene din ultimele decenii, numele lui Constantin Brâncuși s-a situat definitiv în fruntea celor care au revoluţionat sculptura, creînd un limbaj nou pentru exprimarea în lemn, marmoră şi bronz, şi descoperind un univers spiritual încă nebănuit în complexitatea artei contemporane. Ca şi Rimbaud în poezie, Brâncuşi în sculptură, trecînd peste toate formulele convenţionale ale creației artistice, a dărîmat zidurile ce încătuşau imaginaţia şi elanul creator, şi spărgînd legile ce determinau vechea otptică artistică, a impus, prin legi ţîşnite din puternica sa personalitate, o viziune nouă în artă, şi totodată, cu o îndrăzneală extraordinară, a deschis calea eliberării lăuntrice a omului de sub tirania problematicii factice a spiritualităţii modeme.

În acest sens, Brâncuşi, el însuşi un exponent marcant al modernismului, în înțelesul elevat al cuvîntului, înainte de a fi un inovator, este un aventurier. Unul din acei mari aventurieri ai spiritului care, din dorința de a pătrunde tainele adînci ale existenţei prin aprofundarea fenomenului artistic şi de a „forţa secretul" condiției umane, cum spunea Rimbaud, ajunge pînă la explorarea zonelor absurdului şi incognoscibilului pentru a redescoperi ceea ce e logic şi cognoscibil, inversînd în acest fel procesul ontologic şi realizînd o nouă cosmogonie. Brâncuşi este autorul unei asemenea cosmogonii, pe care i-a dictat-o intuiţia lui demiurgică şi căreia el i-a dat formă printr-o activitate creatoare desfăşurată în lumina datelor sugerate de noi aici.

Fiul unor ţărani români de la poalele Carpaţillor, în al căror sînge pulsează încă prezenţa unor strămoşi milenari, cu toate credinţele şi obiceiurile lor magice, Brâncuşi poate fi considerat, şi de fapt şi este, produsul experienţei spirituale acumulate de-a lungul timpurilor în sufletul înaintaşilor săi, experienţă ce a erupt acum ca un vulcan în mijlocul culturii şi civilizaţiei moderne. Aspectul artificial al acestei civilizaţii şi culturi nu-l putea satisface pe omul care venea dintr-o lume de purităţi şi potenţialităţi spirituale nemărginite, caracteristice poporului din rîndurile căruia s-a ridicat. De aceea, urcînd întreaga scară a vieţii moderne, de la stadiul formelor primare şi autentice pînă la acela al celor mai rafinate structuri, Brâncuşi în loc să devină apologetul vieţii moderne, îmbrăţişînd-o cu ardoare, dimpotrivă o recuză, prin modul său de a trăi, modest şi patriarhal, în inima unui Paris supracivilizat, şi singura lui ambiţie pare a fi aceea de a oferi pilda unui stil de viaţă, sincer şi nealterat, în care omul să fie susţinut de impulsurile lui lăuntrice, în opoziţie cu normele sterile şi amăgitoare ale civilizaţiei din jurul lui. În aceasta constă semnificaţia spirituală a revoluţiei înfăptuită în artă de Brâncuș, prin tenacea lui voință de reîntoarcere la izvoare.”

#citeşte mai departe în „Retroproiecţii literare”, de Pericle Martinescu
# Retroproiecţii literare”
#Autor Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: captură YouTube/Arhivă TVR
 
Citeşte şi: „Ziua Brâncuși”, sărbătorită la Constanța printr-un șir de evenimente