#DobrogeaDigitală Geamia Memet Efendi din Cernavodă - „Bătrânii musulmani spun că a fost construită cu piatră de la un vechi pod“

Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.

Așadar, după cum punctează autorul, „să mergem şi să cercetăm istoria spre a vedea trecutul acestei localităţi“. După expunerea primelor șase capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al șaptelea capitol, „Biserica“. Pe parcursul acestui capitol vom descoperi poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.
 
Imediat după expunerea celor două biserici creștin ortodoxe din Cernavodă, raporat la anul 1938, autorul aduce în fața lectorilor o parte din biografiile preoților care au slujit în Cernavodă „de la întemeierea Bisericii“, mai exact: Dumitru Chirescu, Frimu Atanasie, Nicolae Popescu şi Stan Dobrescu, Ion Ţincoca, Ion Ciocan, C. Coadă şi Teodor Samoilă.
 


După prezentarea, în edițiile trecute, a bisericilor ortodoxe și a preoților, astăzi prezentăm secțiunea scrisă de autor despre geamia din Cernavodă, fiind vorba, probabil, despre geamia Memet Efendi, construită pe vremea sultanului Osman al III-lea (1754-1757) şi amintită de reputatul călător otoman Evliya Celebi în volumul său de memorii. Redăm rândurile scrise de Ioan Mușat:
 
„Cu toate stăruinţele şi cercetările făcute printre bătrânii musulmani, n'am putut afla vechimea geamiei din localitate.
 
Documente şi inscripţii lipsesc cu desăvârşire. Geamia actuală, zidită numai din piatră, a fost renovată în anul 1868, prin stăruinţele fruntaşului musulman Memet Efendi. Până în acest an, geamia a fost un fel de casă de rugăciuni, cu un mic turnuleţ din scânduri, care-i servia drept minaret.
 
La renovare i s'a construit din piatră minaretul actual, purtător de o inscripţie în limba turcească, în care arată data construirii anul 1868.
 
În legătură cu construirea geamiei, bătrânii musulmani spun că au auzit dela înaintaşii lor că geamia a fost construită cu piatră dela un vechi pod ce a existat peste lacul Carasu, în dreptul grădinii publice. Acest pod, ale cărui urme au existat până la lucrările engleze şi despre care am vorbit mal înainte, n'a fost altul decât podul roman.
 
În prezent, pe lângă această geamie, există şi o şcoală, cu local propriu şi învăţător cu diplomă, absolvent al seminarului musulman din Medgidia.“
 
Va urma.

Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Preoți din Cernavodă - Ioan Ciocan, Constantin Coadă, Tudor Samoilă