#DobrogeaDigitală Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 – 1936 (II)

 
Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
 
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
 
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţarea apariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
 
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
 
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
 
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
 
După expunerea primelor cinci capitole, l-am abordat și pe cel de-al șase-lea fiind dedicat „Bisericii“, pe parcursul căruia am descoperit poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.
 
Imediat după expunerea celor două biserici creștin ortodoxe din Cernavodă, raporat la anul 1938, autorul aduce în fața lectorilor o parte din biografiile preoților care au slujit în Cernavodă „de la întemeierea Bisericii“, mai exact: Dumitru Chirescu, Frimu Atanasie, Nicolae Popescu şi Stan Dobrescu, Ion Ţincoca, Ion Ciocan, C. Coadă şi Teodor Samoilă.
 
După prezentarea, în edițiile trecute, a bisericilor ortodoxe, a geamiei și a preoților, astăzi vom continua discuția despre cel de-al VIII-lea capitol, dedicat învățământului din Cernavodă, capitol care debutează cu partea intitulată „Școala până la 1877“.
 
Mottoul dedicat de autor acestui capitol acestui îi aparține Regelui Carol al II-lea: „Aș dori să fac învăţatorimii mele o măr­turisire... Dacă soarta nu m'ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost în mijlocul vostru.“
 
Începutul capitolului, referitor, după cum spuneam, la perioada de dinainte de 1877, prezetând descrierea „primului conducător al şcoalei din Cernavoda“ preotul Dimitrie Chirescu a fost  expus în edițiile trecute. Mai apoi, autorul, Ioan Mușat, aduce în fața cititorilor o parte destul de generoasă din manuscrisul „Amintiri“ lăsat de Dumitru Niţescu, un fost fruntaş al dăscălimei dobrogene. Informațiile publicate din manuscris, preluate la rândul lor din Revista „Lamura“, nr. 6 din 1928,  relatează „stiri referitoare la începuturile școalei româneşti din Cernavoda“.
 
În finalul secțiunii dedicate „Școlii până la 1877“, autorul aduce în atenția cititorilor biografia preotului Dimitrie Chirescu, personalitate emblematică a localității Cernavodă care și-a pus amprenta asupra dezvoltării culturale și nu numai din localitate.
 
Subcapitolul intitulat „Școala după 1878 până la 1916“ este prezentat succint. Autorul amintește de primul local de școală primară construit în anul 1879, apoi face o statistică privind învățătorii din Cernavodă de la înfiițare până în anul 1916, amintind totodată că sursele sale de documentare sunt, în general, izvoare nescrise, respectiv poveștile spuse de bătrânii locului.
 
În finalul subcapitolului, localitatea Cernavodă este numit punct comercial important, datorită căii ferate și industrial, prin cele trei fabrici de aici. Totodată cultura locală nu este neglijată, mai ales că „printre bătrânii localnici sunt foarte puţini fără ştiinţă de carte“.
 
Autorul adaugă mai departe informații despre învățământul din Cernavodă de la începutul Primului Război Mondial și până în anul 1936. După prezentarea situației groaznice a școlii din Cernavodă din timpul Primului Război Mondial și din primii ani de după acesta, detaliile continuă cu cea de-a doua parte din subcapitolul „Şcoala în timpul Răsboiului 1916 - 1918 și până la 1936“, dedicată noului local de școală primară construit în anii 1930. Sunt prezenate sumele necesare construirii, comisia specială, dotările școlii etc. Totuși, în ciuda impozanței clădirii, autorul precizează că localul nu beneficiază de unele dotari,  „aşa cum pedagogia modernă cere“.
 
În ediția de astăzi continuăm cu prezentarea inventarului realizat de Ioan Mușat, autorul lucrării, cu privire la învățătorii din Cernavodă din perioada 1918 - 1936, în cadrul căruia sunt incluse scurte biografii ale acestora. În cele ce urmează este completat inventarul de biografii, cele anterioare fiind integrate în ediția precedentă:
 
„12. EUFROSINA GHIŢESCU,născută Nicolaescu. A funcţionat în 1931 - 1936,
 
13. ALICE Cpt. ILIE din Mărăcineni jud. Muşcel, născută lacobescu la anul 1901. A venit în Cernavoda în anul 1934. Funcţionează şi în prezent.
 
14. NECULAI ANDREESCU, născut în anul 1860, în comuna Tuluceşti, jud. Covurlui. A venit în Cernavoda în anul 1913 şi a funcţionat până în anul 1924, când a eşit ta pensie. A fost director subrevizor şcolar, iar în ultimul timp a fost numit secretarul gimnaziului local. Decedat în 1932.
 
15. CONSTANTIN NEDELCU, născut în anul 1872 Octombrie 7, în comuna Gura Ialomiţei, jud. Ialomiţa, absolvent al şcoalei normale din Galaţi în anul 1892. A venit la Cernavoda în anul 1913 şi a funcţionat până în 1928, când a ieşit la pensie.
 
16. NECULAI CACIULA, născut în oraşul Brăila, la 18 Iunie 1884, absolvent al şcoalei normale din Galaţi în anul 1905. A venit în Cernavoda în 1921. A fost revizor şcolar de control şi preşedinte al comitetului şcolar de construcţe al noului local de şcoală primară. În prezent, preşedintele Cercului Cultural şi directorul şcoalei primare de băeţi. A fost decorat cu: Coroana României şi Steaua României în gradul de cavaler, Răsplata muncii pentru construcţii şcolare ci. I.
 
 17. IOAN GROZEA, născut în comuna Sudiţi jud. Ialomiţa, la 16 Septembrie 1890, absolvent al şcoalei norinale din Galaţi în anul 1910. A venit la Cernavoda în anul 1919. A fost director de şcoală.
 
18. GHEORGHE N. ŞERBNESCU, născut în comuna Seimenii-Mici jud. Constanţa, la 25 Septembrie 1893, absolvent al şcoalei normale din Galaţi în anul 1914. A venit în Cernavoda în 1929.
 
19. GHEORGHE ROBITU, născut în comuna Bordei-Verde, jud. Brăila, la 27 Aprilie 1893, absolvent al şcoalei normale din Galaţi, în anul 1914. A venit în Cernavoda în anul 1929
 
20. SIMION MUNTEANU, născut în comuna Horia, jud, Constanta la 2 Mai 1897, absolvent al şcoalei normale din Constanţa, în anul 1919. A venit la Cernavoda în anul 1928.
 
21. IOAN I. MUŞAT, născut în comuna Zilişteanca jud. Buzău, la 20 Septembrie 1903. Absolvent al şcaalei normale din Buzău, în anul 1925. A venit la Cernavoda în anul 1930.
 
22. GHEORGHE HRISTACHE, născut în comuna Seîmenii Mari, jud. Constanţa, la 22 Aprilie 1907. Absolvent al şcoalei normale din Constanţa, în anul 1926. A venit în Cernavoda în anul 1937.“
Va urma.
 
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
 
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Învățătorii din Cernavodă dintre anii 1918 – 1936