#DobrogeaDigitală Pionier al oceanografiei românești, Ioan Borcea a trasat direcţiile de cercetare a vieții în Marea Neagră

• Ioan Borcea, 85 de ani de la moarte 

La 30 iulie 1936, se stingea din viață, la Agigea, profesorul Ioan Borcea, zoolog și entomolog, fondator al Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea.
 
Stațiunea, care poartă astăzi numele marelui cercetător, a fost înființată în 1926, aparține Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a devenit, peste timp, una dintre cele mai active şi dezvoltate şcoli românești dedicate biologiei marine.

Staţiunea de Cercetare are trei clădiri, în care sunt amenajate un laborator de ecologie marină, un laborator de ornitologie, o sală de cursuri pentru studenți cu rețea de calculatoare, un Muzeu al Mării Negre, o bibliotecă de specialitate, şi dormitoarele amenajate pentru studenţi, cadre didactice şi cercetători, cu o capacitate de 114 locuri. Laboratoarele Stațiunii de cercetare sunt dotate cu echipamente de cercetare fiind utilizate în prezent atât de cercetători, cât și de studenții ce își desfășoară aici studiile pentru programele de licență, master și doctorat.

Dotările Stațiunii de cercetare sunt completate de ambarcațiunea marină „Prof. Dr. Ioan Borcea”, ce permite cercetarea ecosistemelor marine în toate tipurile de faciesuri. De asemenea, Staţiunea de Cercetare adăpostește în incinta sa o arie naturală protejată, unică pentru România, „Dunele marine de la Agigea”.

În 1968, la 40 de ani de la înființarea stațiunii și 30 de ani de la moartea Profesorului, un colectiv de autori de la Secția de științele naturii din cadrul Muzeului județean Bacău i-a dedicat un studiu-omagiu, intitulat „Cinstirea memoriei profesorului Ioan Borcea” (1879-1936), din care extragem mai jos un fragment:
 
 
„Ion Borcea s-a născut la 13 ianuarie 1879, în satul Buhoci (Bacău). Copilăria o petrece la Letea-Veche. lîngă Bacău şi la Racova de Sus (lîngă Buhuşi), unde colindă cu drag şi interes zăvoaiele Bistriţei şi pădurile din împrejurimi. La Racova, unde este casa părintească. el a cunoscut viaţa ţăranului român, greutăţile, obiceiurile şi bucurjile acestuia. Părinţii au ştiut să-i educe dragostea de muncă, de natură, de respectul faţă de creaţiile populare şi de sătenii în mijlocul cărora a trăit; i-au pus temeliile unui caracter integru. Folosind unele dintre însemnările învăţătorului Ion Donisie, din Buhuşi, reiese originea profesorului Ion Borcea.

... "În multe sate din Moldova au venit de peste munţi români transilvăneni. Din aceştia, la Racova s-a aşezat familia Marcu, iar la Bereşti-Bistriţa, pe partea stîngă a rîului Bistriţa, s-a aşezat familia Borcea, din care o parte a trecut la Prăjeşti pe valea Siretului. La Racova este cuibul familiei Ion Borcea, după mama sa Ecaterina Ion Marcu, care s-a căsătorit cu Constantin Borcea (tatăl savantului)".
Ion Borcea a avut cinci surori şi doi fraţi, iar relaţiile din familie s-au caracterizat printr-o pronunţată solidaritate. După terminarea şcolii primare, pe care a urmat-o mai întîi la Letea-Veche, apoi la Bacău, Ion Borcea este elevul "Liceului Internat" din Iaşi, unde a avut ca director pe Dragomir Hurmuzescu. Tot timpul studiilor liceale, Ion Borcea a fost elev fruntaş, iar la bacalaureat a fost clasat pe locul al doilea. A păstrat în continuare înclinaţie deosebită pentru studiul fenomenelor din natură.

În anul 1897, se înscrie la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, elaborîndu-şi lucrarea de diplomă la profesorul Paul Bujor, la care a lucrat apoi, timp de un an, ca preparator.
Intre anii 1901-1905, urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale de la Sorbona şi-şi susţine teza de doctorat sub conducerea lui Yves Delage şi Ed. Herouard. Yves Delage, referindu-se la lucrarea de doctorat a profesorului Ion Borcea, face următoarea apreciere :

" ... printr-o muncă înverşunată care a durat patru ani, fără repaus, nici răgaz, domnul Ion Borcea a ajuns să rezolve, într-un mod care pare să fie cu adevărat definitiv, majoritatea problemelor relative la chestiunea abordată de el... Aceasta este o lucrare care va rămîne şi va dăinui".

Formaţia sa ca biolog poartă în mare măsură amprenta nu numai a şcolii româneşti, dar şi pe cea a şcolii franceze. Aici a cunoscut frămîntările de idei din jurul teoriei evoluţioniste a lui J. B. Lamarck şi Ch. Darwin, idei care pătrundeau şi în România. Revenind la laşi, în anul 1906, i se încredinţează conducerea catedrei de zoologie, pe care o conduce timp de 30 de ani. A desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică şi didactică pînă în ziua cînd cade victima unei septicimii (30 iulie 1936). Moartea timpurie a acestui om de ştiinţă a îndurerat adînc pe biologii din ţară şi de peste hotare.  A fost înmormîntat la Racova, unde se află cavoul familiei. Constantin Motaş, profesor emerit şi-a exprimat durerea, ca şi mulţi alţi savanţi, prin următoarele cuvinte: "Dispărînd brusc la vîrsta de mai puţin de 57 de ani, în plină putere de muncă şi în culmea activităţii ştiinţifice, unul dintre cei mai de seamă zoologi ai ţării... profesorul care îndrumase de peste 30 de ani generatii de studenţi cărora a ştiut să le însufle dragostea pentru ştiinţele naturii şi de care s-a îngrijit adesea cu căldură şi generozitatea unui adevărat părinte ... ".

In cele peste 100 de lucrări ştiinţifice, referate, recenzii şi note, profesorul Ion Borcea s-a dovedit a fi un evoluţionist şi un dialectician spontan, care a exprimat şi apărat idei ce azi sînt componente ale concepţiei biologice moderne. El a fost un organizator priceput al activităţii ştiinţifice (Staţiunea de cercetări de la Agigea, reviste ştiinţifice, muzee) şi un talentat pedagog, sprijinit pe cea mai autentică bază principală de pedagogie modernă.

Este cunoscut ca un entuziast popularizator al ştiinţei şi adept al promovării ocrotirii naturii în ţară. A creiat o şcoală de cercetători care fac renume ştiinţei româneşti şi peste hotare.
In domeniul hidrobiologiei marine face, concomitent cu dr. Gr. Antipa, muncă de pionierat în ţară, trasează direcţiile de cercetare a vietii în Marea Neagră şi în limanele acestei mări; înfiinţează prima stațiune românească de cercetări marine, recrutează şi formează primii hidrobiologi români ai Mării Negre. Iniţiază studii de ecologie marină în apele litoralului românesc, studiază factorii fizici, chimiei şi biologici care condiţionează viaţa organismelor acvatice; cercetează viaţa la nivelul individului, populaţiilor, speciei şi biocenozelor. Din acest motiv Ion Borcea este considerat, pe bună dreptate, ca fiind alături de Gr. Antipa, Alex. Popovici-Bâznoşanu şi C. Motaş, precursor al ecologiei moderne din România.

Ion Borcea este cunoscut şi ca un pasionat şi talentat organizator de cercetare ştiinţifică. Creaţia cea mai importantă a sa este staţiunea zoologică marină de la Agigea (Constanta), pe care a întemeiat-o cu 40 de ani în urmă şi a condus-o pînă la moartea sa prematură. In prezent, Staţiunea poartă numele "prof. Ion Borcea". Aici au venit în contact cu cercetarea vieţii marine numeroşi studenţi şi au crescut numeroşi cercetători cărora profesorul Ion Borcea le cerea o desăvîrşită corectitudine ştiinţifică, le stimula spiritul de iniţiativă şi le pretindea să fie oameni de caracter.”
  
#citeşte mai departe în „Cinstirea memoriei profesorului Ioan Borcea” (1879-1936)
# „Cinstirea memoriei profesorului Ioan Borcea” (1879-1936)
#Autori S. Cărăușu, D. Cărăușu și V. Ghenciu
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală Ioan Borcea, eminentul zoolog care și-a legat destinul de pământul Dobrogei