#DobrogeaDigitală Podul „Regele Carol I“ din Cernavodă - „Fie ca această măreaţă lucrare să sporească prosperitatea şi gloria scumpei ţări“ (II)
11 Dec, 2023 17:00
11 Dec, 2023 17:00
11 Dec, 2023 17:00
ZIUA de Constanta
2107
Marime text
- După expunerea primelor 11 capitole, continuăm cu prezentarea celui de-al XII-lea capitol dedicat din Cernavodă.
Prima monografie a localității Cernavodă, potrivit preotului T. Samoilă, este cea a ilustrului Ioan Mușat, „Istoricul orașului Cernavodă“. Structurată pe 14 capitole, volumul ne prezintă detaliat și bine structurat informații prețioase despre Cernavodă.
Documentarea lucrării începe în anul 1934, bazându-se şi pe discuţiile purtate cu bătrânii. Din prefață aflăm că în decursul adunării materialelor, Ioan Muşat a întâmpinat numeroase probleme. Preotul Samoilă explică: „greutăţi inerente oricărui debut şi mai ales greutăţile legate de cutezanţa de a merge pe un drum ce nu l-a mai străbătut nimeni. Un studiu monografic al Cernavodei nu s-a mai făcut până acum“.
Ioan Muşat precizează: „Am motive să cred că o monografie a oraşului nostru nu se va mai scrie în curând, iar dacă astăzi procurarea unei fotografii nu e cu putinţă, cu atât mai mult în viitor“. Probleme apar şi din punct de vedere financiar, după cum mărturiseşte autorul. Era nevoie de „peste 30 000 lei“ pentru tipărire. Iniţial, autorităţile locale nu au achiesat la finanţareaapariţiei acestei cărţi, dar schimbarea primarului, în persoana căpitanului Velicu Todor, a făcut posibilă publicarea volumului, abia în 1938, cu titlul Istoria oraşului Cernavoda.
Pe una din primele pagini sunt consemnate numele acelor cărora le este dedicat volumul: bunicului autorului, Banu Muşat - „veteran din 1877“ -, unchilor lui „Muşat Gheorghe - Mort în războiul pentru Întregirea Neamului, în luptele de la Doaga; Muşat Mihai - Mort în luptele de la Mărăşeşti; Muşat Constantin - Invalid, rănit grav în luptele de la Turtucaia“.
Prefaţa monografiei este semnată de colaboratorul său de la periodicul „Danubius“, preotul T. Samoilă, ce remarcă, privitor la importanţa monografiei pentru spaţiul dobrogean: „O monografie a Cernavodei, prin urmare, are darul să edifice asupra întregei provincii căci Cernavoda este adânc înrădăcinată şi unitar legată de soarta şi istoria ei“.
Primul capitol cupride informații despre geografia locului, iar al doilea prezintă „considerațiuni istorice“ despre Cernavodă. Aflăm detalii atât atestate prin documente, dar și prin poveștile spuse de bătrânii locului.
După expunerea primelor cinci capitole, l-am abordat și pe cel de-al șase-lea fiind dedicat „Bisericii“, pe parcursul căruia am descoperit poveștile bisericilor din Cernavoda, fiind prezentate toate lăcașurile de cult din localitate.
Imediat după expunerea celor două biserici creștin ortodoxe din Cernavodă, raporat la anul 1938, autorul aduce în fața lectorilor o parte din biografiile preoților care au slujit în Cernavodă „de la întemeierea Bisericii“, mai exact: Dumitru Chirescu, Frimu Atanasie, Nicolae Popescu şi Stan Dobrescu, Ion Ţincoca, Ion Ciocan, C. Coadă şi Teodor Samoilă.
După prezentarea, în edițiile trecute, a bisericilor ortodoxe, a geamiei și a preoților, astăzi vom continua discuția despre cel de-al VIII-lea capitol, dedicat învățământului din Cernavodă, capitol care debutează cu partea intitulată „Școala până la 1877“.
Mottoul dedicat de autor acestui capitol acestui îi aparține Regelui Carol al II-lea: „Aș dori să fac învăţatorimii mele o mărturisire... Dacă soarta nu m'ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost în mijlocul vostru.“
Începutul capitolului, referitor, după cum spuneam, la perioada de dinainte de 1877, prezetând descrierea „primului conducător al şcoalei din Cernavoda“ preotul Dimitrie Chirescu a fost expus în edițiile trecute. Mai apoi, autorul, Ioan Mușat, aduce în fața cititorilor o parte destul de generoasă din manuscrisul „Amintiri“ lăsat de Dumitru Niţescu, un fost fruntaş al dăscălimei dobrogene. Informațiile publicate din manuscris, preluate la rândul lor din Revista „Lamura“, nr. 6 din 1928, relatează „stiri referitoare la începuturile școaleiromâneşti din Cernavoda“.
În finalul secțiunii dedicate „Școlii până la 1877“, autorul aduce în atenția cititorilor biografia preotului Dimitrie Chirescu, personalitate emblematică a localității Cernavodă care și-a pus amprenta asupra dezvoltării culturale și nu numai din localitate.
Subcapitolul intitulat „Școala după 1878 până la 1916“ este prezentat succint. Autorul amintește de primul local de școală primară construit în anul 1879, apoi face o statistică privind învățătorii din Cernavodă de la înfiițare până în anul 1916, amintind totodată că sursele sale de documentare sunt, în general, izvoare nescrise, respectiv poveștile spuse de bătrânii locului.
În finalul subcapitolului, localitatea Cernavodă este numit punct comercial important, datorită căii ferate și industrial, prin cele trei fabrici de aici. Totodată cultura locală nu este neglijată, mai ales că „printre bătrânii localnici sunt foarte puţini fără ştiinţă de carte“.
Autorul adaugă mai departe informații despre învățământul din Cernavodă de la începutul Primului Război Mondial și până în anul 1936. După prezentarea situației groaznice a școlii din Cernavodă din timpul Primului Război Mondial și din primii ani de după acesta, detaliile continuă cu cea de-a doua parte din subcapitolul „Şcoala în timpul Răsboiului 1916 - 1918 și până la 1936“, dedicată noului local de școală primară construit în anii 1930. Sunt prezenate sumele necesare construirii, comisia specială, dotările școlii etc. Totuși, în ciuda impozanței clădirii, autorul precizează că localul nu beneficiază de unele dotari, „aşa cum pedagogia modernă cere“.
În cadrul aceluiași subcapitol Ioan Mușat realizează un inventar al profesorilor din Cernavodă, sigur din perioada 1918 - 1936, în cadrul căruia sunt incluse scurte biografii ale acestora.
Paginile continuă cu „Gimnaziul «Principesa Elena»“, apoi cu „Gimnaziul Industrial“ și Școala de industrie casnică „Sf. Ana“ din Cernavodă.
În ediția de astăzi vom discuta despre una dintre emblemele Dobrogei, mai exact podul Regele Carol I din Cernavodă. Autorul lucrării, Ioan Mușat, aduce în fața lectorilor detalii interesante despre proiectele depuse, comisia responsabilă, cronologia lucrăriloretc. Redăm în cele ce urmează documentul pus la temelia podului la începerea executării monumentului:
„Noi Carol I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României. Aducem la ştiinţa tuturor cele ce urmează:
Războiul purtat în anii dela 1877, până la 1878 de vitejii Români, întins'd hotarele ţării noastre peste ţărmul drept al Dunării şi făcut a Regatul României stăpân la Marea Neagră, întrupându-i Dobrogea. De atunci necontenit Ne-a fost gândirea la această provincie, însă măreţul Danubiu ne-a oprit şi ne opreşte să dăm litoralului Mărei Negre şi porturilor lui, viata şi desvoltarea trebuincioasă pentru prosperitatea economică a ţării.
Numai construcţiunea unui pod peste Dunăre înlăturează aceste piedici. Corpurile noastre legiuitoare, încălzite de focul nestins al iubirei de ţară, au hotărît în anul 1883 clădirea acestui pod şi Noi am sancţionat în acelaş an patriotica lor hotărîre. Aci inginerii români clădesc podul. Nu vor trece decât câţiva ani şi săvârşită va fi o grandioasă lucrare, un monument care va transmite urmaşilor Noştri şi generaţiilor viitoare dovadă de puterea de viaţă, patriotismul şi hărnicia României actuale.
Fie ca această măreaţă lucrare să sporească prosperitatea şi gloria scumpei ţări, fie ca prin ea să se strângă legăturile care unesc Dobrogea de patria mumă, fie ca porturile să ajungă la o splendoare vrednică de solicitudinea ce le poartă ţara.
Preţuind aşa valoarea podului peste Dunăre la Cernavoda, hotărît-am să se aşeze în prezenta Mea, a Principelui Ferdinand, Moştenitorul prezumtiv al Coroanei, a miniştrilor cari se află la cârma ţării, piatra fundamentală în zidăria care formează cel dintâi picior al podului pe ţărmul stâng al Dunărei. Acest document comemorativ s'a semnat de Noi în două exemplare, care s'au învestit cu sigiliul statului.“
Va urma.
Sursă foto: „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I. Mușat
Descarcă gratuit volumul „Istoricul orașului Cernavodă”, de Ioan I.Mușat din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
Citește și:
#DobrogeaDigitală: Podul „Regele Carol I“ din Cernavodă - „O dantelă fină, care pironeşte privirile“
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii