#DobrogeaDigitală Surtuchioi, satul unde Episcopia Constanței și-a dorit prima mănăstire închinată Sfântului Apostol Andrei

Cu zece ani înainte de a fi amenajat primul paraclis în Peștera Sfântului Apostol Andrei, de lângă comuna Ion Corvin, județul Constanța, în anul 1934, în apropierea orașului Kavarna (azi în Bulgaria), pe coasta Mării Negre, Episcopia Constanței punea piatra de temelie a Mănăstirii Sfântului Apostol Andrei.

Deși la Peștera Sfântului Apostol Andrei de la Ion Corvin erau organizate anual în perioada interbelică mici pelerinaje de către avocatul și teologul Ion Dinu, pentru o vreme și referent al episcopiei de la Constanța, episcopul Gherontie Nicolau nu a luat în calcul înființarea unui schit sau a unei mănăstiri în acest loc, ci, surprinzător, și-a dorit o mănăstire cu numele sfântului apostol, în județul Caliacra, în apropierea satului Surtuchioi.

Detalii aflăm din revista „Tomis - Foaia oficială a eparhiei de Constanța“, An. XI, nr. 9 - 10, septembrie - octombrie, 1934, de la preotul C. Dron, care prezintă una din vizitele canonice ale lui Gherontie Nicolau în județul Caliacra.

„Căci nu trebuie să uităm: Dobrogea a fost cel dintâi ținut, unde a căzut sămânța creștină. Pământul acestui ţinut este sfânt, fiindcă drumurile ei au fost străbătute de picioarele Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, și fratele lui Petru, și fiindcă în vremea când tot restul omenirii se zbătea în întuneric, aici licărea un opaiţ, din care s-a aprins mai târziu lumina cea mare şi minunată a vieții creștine.“, arată C. Dron în deschiderea materialului său.

Astfel, pe 2 septembrie 1934, după ce a slujit în parohiile Ghiaur - Suiuciuc și Câșladar, episcopul Gherontie Nicolau a mers în procesiune până pe coasta mării de la Surtuchioi, unde a sfințit locul pentru ridicarea unei mănăstiri închinată Apostolului Andrei:

„De aici ne coborâm tot în procesiune pe malul mării la punctul Surtuchioi, unde se înfige crucea şi se fixează locul mănăstirii Sf. Andrei, pe care Episcopul o întemeiază aici. Locul e pitoresc. O coastă prăpăstioasă cu peşteri care se deschid tainic din loc în loc. Vegetaţia abundentă, deşi nu prea înaltă, din care nu lipseşte smochinul, dă locului o înfăţişare mistică. În faţă, Marea se lovește furioasă de țărm sau de stâncile care înaintează semeţ în larg. E tot ce poate fi mai potrivit pentru o mănăstire şi, mai ales, pentru o mănăstire care să poarte numele Apostolului Andrei, cutreierător pe aceste meleaguri, a cărui binecuvântare pare a reînvia şi a reda spiritualităţii creştine întregul ţinut dobrogean„.
Astăzi, pe locurile de la Surtuchioi nu se mai găsesc nici urmele mănăstirii dorite de Gherontie Nicolau, dar nici ale satului.
 

Şarap Taş, pietrele de vin de la Surtuchioi

Tot din revista „Tomis”, aflăm că la Surtuchioi, în preajma unor morminte romane se găseau două Șarap Taș, după cum le numeau bulgarii, pietre pe care s-ar fi zdrobit strugurii sau pe care popoare păgâne ar fi îndeplinit anumite slujbe religioase:
„ (...) iar, la Surtuchioi - în preajma mormintelor - se văd două pietre de jertfă, având o săpătură adâncă de 5 cm, de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 1,77 m, de jur împrejur, cu un şănţuleţ de 7 cm adâncime, ce comunică cu o albie mică printr-un canal. Populaţia le numeşte Şarap Taş (piatră de vin) şi - se crede - că serveau pentru mistuitul strugurilor. Se poate că, chiar popoare preistorice, să fi săvârşit în aceste locuri cerinţele cultului religios“.

#citește mai departe în  „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța“, An. XI, nr. 9 - 10, septembrie - octombrie, 1934.

Sursă foto (cu rol ilustrativ): Ionuț Druche
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală Gherontie Nicolau „Prin Biserică, presa românească a primit sigiliul eternităţii”

#DobrogeaDigitală Riviera României - „Nu se mai întâlneşte nicăieri pe litoralul nostru…“