#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)” În urmă cu 14 ani, la Festivalul Internaţional de Operă şi Balet, mezzosoprana Roxana Donose revenea pe scena care a consacrat-o

Una dintre cele mai celebre mezzosoprane ale lumii, Ruxandra Donose, împlineşte astăzi 56 de ani. Personalitate artistică de mare complexitate, Ruxandra Donose este deosebit de apreciată pentru timbrul special al vocii şi inteligenţa fantastică în interpretare, însoţite de o sensibilitate şi forţă de expresie absolut extraordinare.
 
Născută la 2 septembrie 1964, la Bucureşti, într-o familie de muzicieni, mama sa fiind profesoara de muzică Maria Donose, iar tatăl său, Vasile Donose, fiind un celebru muzicolog şi compozitor, redactor muzical al Radioteleviziunii (1959 – 1964), instituţie pentru care a mai îndeplinit funcţiile de director artistic (1964-1967), prim redactor şef adjunct (1967 – 1969) şi mai apoi director al Departamentului Muzical şi de Varietăţi, în perioada 1969 – 1978, Ruxandra Donose a fost solistă la Teatrul Liric din Constanţa, între anii 1989 şi 1991.
 
Regretatul dr. Adrian Doxan (30 august 1949 – 30 martie 2018) reușește, în lucrarea sa de doctorat, devenită mai apoi volumul „Teatrul Liric (Opera Constanța)”,  (pe care o puteți citi în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța), să reliefeze adevărate pagini de istorie culturală constănțeană, tezaurizând momente esențiale din activitatea acestei instituții emblematice.
 
Ca dovadă, pentru a ilustra celebritatea unor personalități ale scenei constănțene și românești, apelăm la fragmente elocvente din această carte, cum este cazul, astăzi, și al mezzosopranei Roxana Donose, care a debutat pe scena teatrului Liric și despre care regizorul Cristian Mihăilescu declara în vara anului 1997: „aici la Constanţa au fost câteva repetiţii de vis, iar doamna Biserka Cvejc, care a stat cu noi ascultând fascinată, a spus că este convinsă că Felicia Filip şi Ruxandra Donose formează cel mai bun cuplu din lume, cu voci belliniene, cu tinerețe şi farmec”.
 

„Festivalul Internaţional de Operă şi Balet. Ediţia a XXII-a, 21 iunie - 15 iulie 1996

Festivalul Internaţional de Operă şi Balet al acestei ediţii a fost realizat cu o jumătate din bugetul ediţiei trecute, dar fără a se renunţa la calitatea spectacolelor. Deşi invitaţii au fost mai puţini de cum ne-am fi dorit, colectivul Teatrului liric din Constanţa sprijinit de inimoşi sponsori a reuşit să realizeze un program cu lucrări de referinţă din domeniul liric: Colectivul de organizare a fost format din: Cristian Mihăilescu - director al Festivalului, Sorin Lucian Ionescu – director Executiv, Doina Voivozeanu - coordonator programe, Magdalena Iliescu - coordonator economic.
În cadrul editiei din acest an a Festivalului International de Operă şi Balet de la Constanţa, spectacolul cu cele mai multe capete de afiş a fost, detaşat, Carmen. În opera lui Bizet au apărut trei cântăreţi şi un dirijor din străinătate, precum şi solişti ai Operei Naţionale din Bucureşti. Oaspeţii străini au venit de la Viena, Paris şi Chişinău, mai ales vest-europenii fiind artişti cu un bun renume, proveniţi de la Wiener Staatsoper, Wiener Volksoper şi opera Bastille din Paris.
O dovadă zdrobitoare a valorii şcolii interpretative româneşti a fost faptul că protagonista spectacolului este o conaţională: Ruxandra Donose, tânără mezzosoprană care și-a început cariera la Teatrul liric constănţean şi care a acceptat cu generozitate să cânte iar pentru publicul de la malul mării. Ruxandra Donose realizează o extraordinară creaţie actoricească, la nivelul celor mai convingătoare şi interesante versiuni. Ea gândeşte în amănunt rolul, are o notabilă diversitate de mijloace de exprimare, coroborând cântul cu actoria, cu dansul şi cu mânuirea abilă a castagnetelor. Pe scenă nu numai că reuşeşte că convingă pe deplin, dar o face într-un mod spectaculos, lăsând o adâncă impresie spectatorilor. Cel de-al doilea vârf al interpretării a fost dirijorul francez Franck Galli, un profesionist cu experienţă, un om care realmente a tras după el orchestra constănţeană, imprimându-i un spirit al trăirii muzicii, cerându-i mult, impunând pretenţii muzicale înalte, care au mobilizat şi ambiţionat colectivul teatrului.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF AICI

În rolul lui Don Jose a evoluat austriacul Kurt Schreibmayer, o apariţie scenică impresionantă: tânăr, înalt, atletic. La aceste calităţi native se adaugă atenţia deosebită pentru realizarea adevărului scenic. Vocea tenorului este puternică, sigură, cu acute luminoase şi ample. În faţa acestor trei artişti care s-au evidenţiat pe deplin, baritonul Petre Racoviţă de la Opera Naţională din Chişinău nu a avut forţa artistică de a se impune.
«Deşi Carmen este un spectacol vechi, prin intensitatea pregătiri lui, prin participarea de excepţie a protagoniştilor, prin ataşamentul arătat de către colectivul constănţean (câteva personaje secundare şi corul), la care se adaugă prezenţa mezzosopranei Adriana Alexandru, a sopranelor Elena Rotari şi Svetlana Leviţchi, si a tenorilor Nicolae Andreescu şi Florian Ioniţă, reprezentaţia a fost un mare succes», spune muzicologul Mihai Cosma.
Mass-media evidenţiază nostalgia soliştilor care au activat la Teatrul liric constănţean, unde s-au ataşat într-o perioadă scurtă de acest colectiv, neuitând să revină pe această scenă, chiar după succesele obținute în străinătate.
«Poate din considerente de ordin nostalgic-sentimental, Opera din Constanţa fiind cea în care (pe când îi era solistă) a cântat pentru prima oară rolul Carmen, poate că direcţiunea acestui teatru ştie să atragă interpreţii de valoare, fapt este că Ruxandra Donose, după afirmarea ei internaţională, a ales să revină pentru prima dată în România pe o scenă de operă tot la Constanţa. N-a revenit singură, ci alături de unul din partenerii ei vienezi în această operă - tenorul Kurt Schreibmayer, care s-a dovedit a fi un Don Jose nu numai plăcut la înfăţişare, dar ci şi de o sinceritate artistică emoţionantă» - afirmă Ligia Ardelean în Actualitatea muzicală”.

 
 
#citește mai departe în „Teatrul Liric (Opera Constanța)”

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

​#DobrogeaDigitală – „Teatrul Liric (Opera Constanța)”: In Memoriam artistul emerit Cornel Stavru, inginerul cu o impresionantă inteligență culturală