#DobrogeaDigitală Teodor T. Burada, călător prin Dobrogea

Astăzi se împlinesc 97 de ani de la moartea eruditului folclorist, etnograf şi muzicolog român Teodor T. Burada, cel care, în urmă cu 140 de ani, concepea prima cercetare monografică etnofolclorică asupra Dobrogei, pământul ce abia revenise sub administraţie românească, după patru secole de dominaţie străină.
 

 
Născut pe 3 octombrie 1839, la Iaşi, într-o veche familie de cărturari aromâni stabiliţi în Moldova, Teodor T. Burada s-a familiarizat de mic cu muzica şi limbile străine, studiind mai târziu cu profesori celebri, de talia lui V. A. Urechia sau Grigore Cobălcescu.

A studiat Dreptul la Academia Mihăileană şi la Universitatea din Iaşi, apoi, la Paris, a fost primul student român al prestigiosului Conservatoire imperial de musique et déclamation (1861 - 1865). Pregătirea de excepţie pe tărâm muzical îi va permite o vastă activitate concertistică atât în ţară, cât şi în străinătate, în special în ţările unde este purtat de pasiunea pentru etnografie şi folclor.

A fost pasionat, deopotrivă, de istorie şi arheologie, numele său fiind legat de descoperirea culturii Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 Î.Hr. şi 2750 Î.Hr.

La Conservatorul ieşean, înfiinţat în 1860 de Cuza şi Kogălniceanu, a predat teorie şi solfegii, avându-i colaboratori pe Gavriil Musicescu, Eduard Caudella şi Titus Cerne.

Membru al Junimii din anul 1878, Teodor Burada activează mai ales în cadrul Societăţii Știinţifice şi Literare din Iaşi, al cărei preşedinte este timp de mai mulţi ani, şi colaborează la „Convorbiri literare”, „Arhiva”, „Revista pentru istorie, arheologice şi filologice” şi „Românul”.

Preocupările în domeniul istoriei literare se concretizează în cărţile: „Istoria teatrului în Moldova” (I-II, 1915-1922) şi „O călătorie în Dobrogea” (1880).

Lucrarea, considerată prima încercare de cercetare monografică etnofolclorică a unei regiuni româneşti, un veritabil tezaur şi act de identitate culturală a dobrogenilor, a fost scrisă la sfârşitul secolului al 19-lea, după o incursiune prin satele Perjoaia, Rasova, Cochirleni, Topalu, Somova şi Niculiţel.
 
Monografia este citată, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, în volumul „Istoria Dobrogei”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa. 
 

„Dacă cineva ar dori să-şi formeze o imagine a Dobrogei la sfârşitul conflictului, atunci lectura însemnărilor etnografului Th. Burada, călător pe aceste meleaguri, ar fi tocmai potrivită.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

«Am rămas pătruns de jale - scria el - văzând calamităţile şi pustiirile făcute de ultimul război: oraşe distruse, sate întregi pustiite cu desăvârşire, încât abia se mai cunoaşte că prin acele locuri au locuit oameni; pietrele cimitirelor mai dovedesc călătorului că în apropierea lor au fost cândva aşezări omeneşti»“.

 Volumul „O călătorie în Dobrogea” a fost retipărit şi dăruit dascălilor ce vor să le predea copiilor folclorul autentic, de către Centrul Cultural din Constanţa, care poartă, de altfel, numele marii personalităţi.

Teodor Burada s-a stins din viaţă la 17 februarie 1923.

Pentru o activitate atât de intensă şi diversă ca domenii şi forme de manifestare, la dispariţia sa, Nicolae Iorga afirma că Burada a fost un artist „dăruit pentru binele obştesc”, caracterizat de „o modestă hărnicie în serviciul patriei”.

 
Sursa foto: captură YouTube/TVR Cultural
 
Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea In Memoriam Teodor Burada. 96 de ani de la dispariţia autorului primei monografii etnofolclorice dobrogene