#DobrogeaDigitală „Vă urăm ca această zi să devie începutul bunului trai şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări!”

• Pe 2 mai 1904, era inaugurat monumentul din Tulcea, dedicat reanexării Dobrogei la România

 
Vizita familiei regale în Dobrogea, din primăvara anului 1904, a fost reflectată pe larg în presa vremii.

După 25 de ani de la revenirea provinciei sub administrație românească, regele Carol I se întorcea pe plaiurile nord-dobrogene, în orașul Tulcea.
Se dezvelea, cu acest prilej, monumentul de pe colnicul orașului, simbol care „va vorbi generaţiilor viitoare de sacrificiile făcute de naţiunea romînă, pentru a-şi redobîndi neatîrnarea şi a-şi întinde din nou hotarele pînă la Marea cea Mare”.

Una dintre publicațiile care prezenta cu entuziasm „evenimentul istoric” al prezenței augustei familii în provincia transdunăreană, a fost și ziarul „Farul”, (I, nr. 24, din 2 mai 1904), gazeta înființată din inițiativa lui Constantin Pariano, fost prefect al județului Constanța și preşedinte al Partidului Conservator din oraș.

Sub titlul „M.S. Regele în Dobrogea”, articolul apare indexat în volumul alcătuit de profesorul Stoica Lascu, „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ .
 

„În momentul cînd aceste rînduri vor vedea lumina tiparului, M.S. Regele Carol I, M.S. Regina Elisaveta, A.S. Principele Ferdinand, A.S. Principesa Maria şi A.A. L.L. micul Principe Carol şi mica Principesă Elisaveta vor fi încă oaspeţii DobrogeI. La 14 Noembrie 1878 trupele romîne, din ordinul Marelui lor Căpitan, Domnul Romînilor, au luat în posesiune Dobrogea, ocupată pînă atuncI de trupele ruseşti. Măria Sa Vodă Carol, adresîndu-se locuitorilor Dobrogei şi făcîndu-le cunoscut că pe viitor provincia lor, «vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrîn şi a lui Ştefan cel Mare, face parte din Romînia», le-a zis: «Voi de acum atîrnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune, hotărăşte şi ocîrmueşte». Şi Măria Sa a adăugat: «În curînd provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizațiune definitivă, care va ţinea seamă de trebuinţele şi de moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţiunea voastră cetăţenească». Proclamaţiunea Măriei Sale Domnului se încheia cu următoarele frumoase cuvinte: «Şi dar, chemînd bine cuvîntarea Celui A-Tot-Puternic, în numele şi cu învoirea Europei, Noi luăm astă zi în stăpînire provincia Dobrogea, care devine şi este ţară romînă, şi trimițindu-vă domnească Noastră salutare, vă urăm că această zi să devie pentru această nouă parte a Romîniei începutul unui viitor de pace şi de înflorire, începutul bunului traiu şi al înfrăţirei între fiii aceleiaşi ţări». Cuvintele Mărie'i Sale DomnuluI Carol au fost nu numai frumoase, ci şi profetice. Dacă de la 1878 Principatele-Unite au făcut progrese, care le-au atras stima şi admiraţia lumei întregi, întemeind mîndrul regat al Romîniei, cu rostul şi menirea sa civilizătoare în Orient, Dobrogea n'a rămas nici ea pe loc în acest răstimp de 25 de ani, ci a realizat progresele pe care Măria Sa Domnul Romînilor le ura locuitorilor dobrogeni. La 14 Septembrie 1895, cu prilejul inaugurărei podului de peste Dunăre, M.S. Regele Carol I a putut să zică cu mîndrie, în documentul menit să comemoreze acel eveniment: «De azi înainte nimic nu mai desparte Romînia din stînga Dunărei de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostaşilor noştri din războiul dela 1877, am împreunat-o din nou cu Patria-mumă».
Şi, iarăşi, cu mîndrie M.S. Regele Carol I putea să zică la banchetul de la Cernavoda, din aceiaşi zi: «Aruncăm acum o privire mai departe pe mare, pe această nemărginită cale de apă, unde se încrucişează nenumăratele drumuri ale mişcărei întregei lumi, care răspîndesc bogăţiile asupra naţiunilor. Prin portul de la Constanţa podul peste Dunăre ne deschide această cale largă, care va spori într'un mod neaşteptat relaţiunile noastre comerciale şi va asigura desvoltarea noastră maritimă». În aceste frumoase şi înţelepte cuvinte, se vede rolul Dobrogei în viaţa economică a ţărei. Dar Dobrogea a realizat şi alte progrese, în toate ramurile de activitate omenească. Ea a realizat «bunul traiu şi înfrăţirea dintre fiii aceleiaşi ţări», aşa precum Suveranul o dorea cu 25 de ani în urmă. Dobrogea este astă-zi o prosperă provincie romînă. pe veci legată de Regat prin cea mal trainică legătură: prin alipirea tuturor fiilor eI la Patria-mumă. «Monumentele sînt istoria vie a popoarelor», - a zis-o M.S. la inaugurarea monumentalului pod de peste Dunăre.
Acum M.S. Regele Carol I vine în Dobrogea să inaugureze un alt monument, monumentul de la Tulcea, ridicat pentru a comemora reanexarea Dobrogei la Romînia. O nouă pagină în istoria neamului nostru ! ... Dacă podul de peste Dunăre va fi pentru generaţiile viitoare dovada vie a silinţelor pe care poporul nostru le-a făcut pentru a-şi asigura drumul cel mai scurt care leagă Apusul Europei cu Răsăritul ei prin Marea Neagră, - «această nemărginită cale de apă », - monumentul de la Tulcea va avea o altă semnificaţie: el va vorbi generaţiilor viitoare de sacrificiile făcute de naţiunea romînă, pentru a-şi redobîndi neatîrnarea şi a-şi întinde din nou hotarele «pînă la Marea cea Mare», punînd iarăşi stăpînire pe gurile Dunărei. Pe cînd, dar, cel dintîi monument are o însemnătate economică, cel de al doilea are o însemnătate politică. Ar fi să nu spunem tot adevărul, dacă n'am mărturisi speranţa ce o au locuitorii Dobrogei, cu ocazia inaugurărei monumentului de la Tulcea, că această provincie, «pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va aşeza pe temelii statornice poziţiunea lor cetăţenească». Această speranţă le vine din împăcata conştiinţă ce au că e'i sînt toţi de o potrivă buni romîni, că ei sînt toţi de o potrivă alipiţi la Ţara-mumă şi că toţi de o potrivă sînt şi rămîn credincioşi supuşi ai Tronului.
Noi salutăm cu respect pe Înalţii noştri Oaspeţi.
Vizita Lor e un eveniment istoric, şi dobrogenii cari vor avea fericirea să-I salute, îşi vor aduce aminte şi vor povesti tuturor că au putut vedea de odată pe Marele şi Înţeleptul Rege Carol I, reprezentantul trecutului de muncă şi al prezentului de mîndrie, pe A.S. Principele Ferdinand moştenitorul Tronului, reprezentantul viitorului nostru tăinuit în negura vremilor, pe A. S. Principele Carol, reprezentantul celor mai îndepărtate aspiraţiuni ale neamului romînesc şi pe M.S. Regina Elisaveta, mama răniţilor şi marea poetă Carmen Sylva.
Farul”

 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ICEM Tulcea

Citeşte şi:

Vizitele familiei regale în orașul Tulcea