#DobrogeaDigitală Valu lui Traian în perioada interbelică
03 Sep, 2021 00:00
03 Sep, 2021 00:00
03 Sep, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
3976
Marime text
- Cele două sate vechi Omurcea și Hasancea alcătuiesc actuala comună Valu lui Traian.
Cartea „Valu lui Traian în anul centenarului“ prezintă monografia comunei Valu lui Traian în șase capitole care abordează fiecare perioadă din istoria localității, dar și domeniile de interes. Ușor de citit și pe înțelesul tuturor, monografia este o adevărată comoară informativă.
Primul capitol „Valu lui Traian - origini și istoric“ este structurat pe trei subcapitole care ilustrează trei perioade istorice: antebelică, interbelică și comunistă.
În Dobrogea otomană existau două sate Omurcea (Valea Seacă) și Hasancea (Valu lui Traian) care erau așezate pe linia celor trei valuri: Valea mare de Pământ, Valea de Piatră și Valul Mic. Valu lui Traian nu exista propriu-zis. Practic în locul actualei comune erau cele două sate vecine ante-menționate. Omurcea era un sat vechi turcesc, iar Hasancea tătăresc.
În perioada interbelică, dar și în timpul celor două războaie în cele două comune vor începe să migreze români din Olt și Teleorman. Interesant este că în aceiași perioadă majoritatea locuitorilor musulmani vor începe să părăsească localitatea. Colonizarea a fost foarte lentă din cauza lipsei de transport. La acea vreme căile de comunicație până în cele două comune nu existau.
„Statul avea interes ca satele să fie populate preponderant cu români care să muncească pământurile şi să dezvolte mici afaceri. Tocmai de aceea, coloniştii care s-au stabilit aici erau fierari, tâmplari, lemnari sau agricultori. Aceştia erau foarte avantajaţi: primeau case, buletine de identitate, pământ, au avut asigurat transportul gratuit de la locul de baştină şi până ladomiciliul nou şi beneficiau şi de sprijin financiar acordat prin bănci - de exemplu împrumuturi pentru construcția de locuinţe.“
În 1925 se producea o schimbare majoră. Numele satului Omurcea devenea Valea Seacă, iar numele localității Hasancea devenea Valu lui Traian. Acesta este punctul de începere în ceea ce privește dezvoltarea locului. Se ridică locuințe și câteva mici afaceri, băcănii, ferme particulare, ferme de stat, cârciumi, măcelării, conacuri, o şcoală, o grădiniţă, va exista un post de jandarmi, se va pune pe picioare o stațiune de experimentare agricolă, se construieşte gara de-a lungul căii ferate, iar primăria are de acum un sediu propriu.
„Cu toate aceste facilităţi, nu este de mirare că din anul 1941 încep să migreze aici macedonenii şi bulgarii, care iau locul nemților. Aceştia din urmă îşi abandonează casele şi părăsesc România, dar locuinţele lor le sunt repartizate refugiaților din Durostor şi Caliacra. Prin inventariere şi taxare, bunurile germanilor dobrogeni au fost confiscate şi evaluate. Toată averea lor, constând din terenuri, clădiri, inventar şi provizii, revenea statului român. În schimb, statul român se obliga să plătească statului german averile preluate prin livrări de bunuri, maiales cereale şi petrol.“
Sursă foto: „Valu lui Traian monografie“ de Ștefan Păunescu
Sursă de documentare: „Valu lui Traian în anul centenarului“
Citește și:
Începuturile comunei Valu lui Traian - perioada antebelică
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii