#DunăreaCălăuzăTuristică Brăila în anii 1930 - „Nimic nu-i lipseşte pentru a-i da înfăţişarea unui oraş occidental“

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 
Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descriese“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinâtăţei“.
 


Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărere, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul noteaza detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creeaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice, după cum urmează:
 
„Portul Brăila, împreună cu cel al Galaţilor, sunt cele mai importante porturi ale Dunării maritime.
 
Aşezat la 15 km., în amonte de Galaţi şi la întretăierea Dunării cu canalul Măcin, portul Brăila, face, prin situaţia sa geografică, legătura între navigaţia fluvială şi cea maritimă, constituind locul de scurgere spre mare a tuturor cantităţilor de cereale care îi sosesc cu şlepurile din cea mai mare parte a câmpiei Dunării.
 
Importanţa portului Brăila a crescut în aceeaşi proporţie cu comerţul de cereale al României.
 
Portul Brăila cuprinde trei părţi distincte şi anume: 1. docurile; 2. portul propriu-zis; 3. micul port Ghecet. Docurile constituesc o incintă vamală cu cheuri şi pereuri acostabile atât la Dunăre cât şi în bazin, de 2 km. Adâncimea bazinului e de 5 m., sub etiaj.
 
În afară de cele 4 macarale de 3 tone putere, întrebuinţate pentru debarcarea mărfurilor, docurile mai posedă şi 6 elevatoare plutitoare. În incinta docurilor se găseşte şi o staţiune de petrol a Soc. «Concordia», pentru aprovizionarea vapoarelor cu combustibil lichid.
 
Portul propriu-zis are o lungime dealungul Dunării de 5.150 m., inclusiv malurile naturale acostabile. Din această lungime numai jumătate este prevăzută cu pontoane, formând dane maritime în incinta docurilor, 8 dane maritime în partea dinspre aval a agenţiei N.F.R. şi 7 dane maritime la pereu din amonte de N.F.R.
 
Pentru transportul în vasele maritime a cerealelor venite cu şlepurile, portul posedă un număr de 32 elevatoare plutitoare, proprietatea marilor case de comerţ şi a armatorilor particulari. Totalul liniilor ferate ale Statului, împreună cu cele particulare este în tot portul este de 14.634 m., cu o capacitate de garare de 1.400 vagoane.
 
Pentru manipularea şi depozitarea cerealelor portul posedă 2 platforme. Portul Brăila este imediat şi direct legat cu oraşul prin 8 şosele. În port se găsesc în funcţiune 8 şantiere, dintre care şantierul «Danubiul» posedă şi un doc plutitor. Societatea S.R.D. posedă aci şi un atelier pentru repararea vaselor societăţii.“
 
Brăila, orașul unde „se aud toate limbile europene“
 
Ajuns în oraș, călătorul nostru începe o lungă promenadă pe străzile Brăilei. Astfel trece în revistă aspecte despre populație, străzi, muzee, biserici, statui etc. În cea de-a doua parte a descrierii orașului, pe care o vom prezenta în ediția viitoare, autorul plecă din Brăila în diferite stațiuni turistice, realizând astfel o listă cu alte atracții din împrejurul Brăilei. Redăm în cele ce urmează impresiile lui R.I. Călinescu despre Brăila:
 
„Cât priveşte oraşul Brăila, el este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase ale ţării, având o populaţie de peste 80.000 locuitori şi fiind reşedinţa judeţului Brăila.
 
Clădiri impunătoare, străzi drepte, bulevarde, parcuri, nimic nu-i lipseşte pentru a-i da înfăţişarea unui oraş occidental. Totuşi Brăila mai păstrează încă o nuanţă orientală, rămăşiţă a trecutului foarte apropiat.
 
La mesele cafenelelor se aud toate limbile europene ca în toate marile porturi ale contitinentului nostru. Limbile orientale predomină.
 
Centrul oraşului îl formează piaţa Sfinţii Arhangheli, în mijlocul căreia se află biserica cu acelaşi nume, fostă pe vremuri geamie turcească şi apoi transformată de ruşi în biserică creştină ortodoxă. Grădina publică în care se află un mare ceasornic public şi bustul împăratului Traian, este locul de plimbare al Brăilenilor.
 
În Brăila îşi au sediul următoarele autorităţi administrative: Prefectura de judeţ, Primăria municipiului, Chestura poliţiei, Camera de comerţ şi agricultură. Autorităţi judecătoreşti sunt tribunalul şi 2 judecătorii de pace. Tot aici îşi au reşedinţa următoarele Consulate: italian, englez, francez, belgian, olandez, german, elen, suedez, danez, norvegian, iugoslav, polonez, finlandez şi portughez.
 
Brăila posedă şi numeroase biserici, dintre care cea mai impunătoare este biserica grecească, clădită între anii 1862-1864. Acest oraş are şi 2 interesante muzee; al Camerii de Comerţ şi al Administraţiei Pescăriilor Statului.
 
În primul se pot vedea piese de interes agricol: grâne de tot felul, reproduceri de fructe şi diferite specii de peşte din Dunăre, bălţi şi deltă. În al 2-lea ne putem face o idee aproximativă, deducând după piesele conservate şi împăiate, de bogăţia şi variaţia peştilor şi păsărilor din bălţile Brăilei şi Deltei Dunării.
 
Brăila este nu numai un mare oraş comercial ci posedă şi o industrie destul de desvoltată, având mori şi importante fabrici de ciment, de sârmă, cuie, etc.
 
Cu tramvaiul putem merge la Lacul Sărat unde se află instalaţii pentru băi de nomol, un nomol bogat în iod.“
 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Cernavodă și Hârșova în anii 1930, două orașe care nu și-au pierdut „orientalismul de ieri“