#GhidDobrogean1924 „Constanța va deveni pentru Orient ceea ce Anversul este pentru Occident“

 
Cele aproape 200 de pagini ale volumului „Constanţa şi Techirghiol, 1924: ghid ilustrat pentru vizitatori” ne poartă cu un secol în urmă, în atmosfera interbelică a urbei pontice aflate în plin avânt economic.
 
Lucrarea a fost alcătuită de Th. Ionescu și I. N. Duployen și este gândită ca o prețioasă călăuză, atât pentru turiștii sosiți pe litoral, dar și pentru localnicii care se puteau astfel familiariza cu istoria, geografia sau etnografia spațiului dobrogean.

Buni cunoscători ai oraşului de la malul mării, autorii îl pun în lumină sub toate aspectele şi reuşesc să trezească interesul prin modul pitoresc de prezentare și structurare a materialului.
 
Un parfum de epocă se degajă din textele de promovare (prime încercări de publicitate) dedicate firmelor existente în Constanța: hoteluri, restaurante, drogherii, ateliere de manufactură sau reparații, bănci, societăți de asigurări, magazine de coloniale, prăvălii de încredere, medici, avocaţi etc. Toți cei care și-au dorit promovarea afacerii au apărut în acest ghid, cu tiraj impresionant, răspândit de editorii săi pe tot teritoriul României.
 
Au fost promovate, de asemenea, publicațiile care apăreau în anii ’20 la Constanța - ziarul „Dacia”, revista „Dobrogea economică”, ziarele „Dobrogea jună” sau „Marea Neagră”.
 
Autorii fac un istoric al orașului de la malul mării, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noui”. Este prezentată geografia urbei, ghidul străzilor, în ordine alfabetică, liste de telefoane ale instituțiilor, firmelor, dar și a puținelor persoane fizice care dețineau la vremea aceea miraculosul mijloc de comunicare. Sunt trecute în revistă (cu fotografii ale celor aflați la conducere) autorități publice, ecleziastice, civile și militare: Episcopia, Prefectura, Primăria, Gara Constanța, Tribunalul, Căpitănia Portului, Comandamentul Diviziei de mare etc.
 
În ediția de astăzi vom discuta despre următorul capitol intitulat sugestiv „Constanța comercială“. Autorii prezintă numeroase informații despre Constanța din punct de vedere economic plasând-o printre cele mai importante puncte comerciale din țară datorită portului și nu numai, autorii punctând: „ca singurul port maritim al ţărei, Constanţa are o importanţă covârşitoare nu numai pentru Dobrogea dar pentru viaţa economică a întregei ţări, pentru motivul că sub raportul menţinerei navigabilităţei în toate anotimpurile, ea are o superioritate indiscutabilă asupra porturilor Dunărene, cari pe timpul îngheţului nu permit a se face nici un fel de operaţiuni.“
 
Sunt prezentate detalii despre diferite organizații comerciale din Dobrogea, dar și despre liderii acestora, bilanțuri, rapoarte etc.
 
Textul integrat în lucrarea antemenționată ne introduce în atmosfera acelor ani prin detaliile oferite și contrucția narativă spefică, cititorul parcurgând ușor rândurile redate mai jos:
 
„Privită sub aspectul economic, Constanţa se prezintă în plină dezvoltare, promiţând a deveni într’un viitor apropiat, pentru Orient, ceia ce Anversul este pentru Occident.


 
Ca singur port maritim al ţărei, Constanţa are o importanţă covârşitoare nu numai pentru Dobrogea dar pentru viaţa economică a întregei ţări, pentru motivul că sub raportul menţinerei navigabilitâţei în toate anotimpurile, ea are o superioritate indiscutabilă asupra porturilor Dunărene, cari pe timpul îngheţului nu permit a se face nici un fel de operaţiuni.
 
Sub raportul comercial, Constanţa este unul din principalele debuşeuri pentru negustorii din toată ţara. Aci sunt mari case de import, unde se găsesc întodeauna cantităţi de mărfuri aduse din ţări străine. Angrosiştii şi producătorii din ţară găsesc aci cele mai avantagioase posibilităţi de plasare pentru, export, a mărfurilor şl produselor lor.
 
Comerţul de detaliu este de asemenea în plină eflorescenţă, întrucât vapoarele ce vin zilnic, se aprovizionează la Constanţa cu materialele şi proviziile dp cari au nevoe. În adresariul pe care’l dăm, mai la sfârşitul broşurei de față se pot găsi adresele caselor comerciale din localitate pe care le recomandăm celor interesaţi.
 
În ceia ce priveşte industria, ea a luat, mai cu deosebire după război o desvoltare uimitoare. Pe categorii, industria locală poate fi împărţită după cum urmează: fabrici de ape gazoase, ambalaje de lemn şi metalice, mobile, caroserie, sticlărie, ceramică, tricotage, săpun, ţesătorie, făină, cartonage, linoleum, construcţiuni metalice, produse alimentare etc.
 
La un loc, aceste făbrici întrebuinţează o forţă motrică de circa 2800 H. P. şi vre-o 6200 lucrători. Comerţul bancar enumeră în Constanţa, 30 instituţiuni particulare cu un capital de circa 45.000.000 Iei. Printre acestea nu sunt calculate băncile populare din judeţ cari sunt în plină desvoltare.
 
Printre principalele instituţiuni economice nu putem scăpa din vedere Camera de Comerţ şi Industrie circ. X-a Constanţa cu o activitate plină de laudă în domeniul atribuţiilor sale. Preşedintele Camerei de Comerţ este dl. George I. Georgescu, ales în toamna anului 1923, pentru a doua oară, pe o perioadă legală de trei ani; Corporaţia bursei de mărfuri şi cereale sub preşidenţia d-lui llie Mecu, Inspector general al Băncei naţionale, Preşedinte al Sfatului Negustoresc şi al Corpului de contabili. Uniunea comercianţilor de cereale din Dobrogea sub preşidenţia d lui l. D. Xantopol şi sub conducerea efectivă a d-lui Tulea Weissbuch, comerciant de cereale cu reputaţiune din cele mai strălucite; Sfatul Negustoresc filiala Constanţa, asociaţie profesională sub preşedenţia d-lui llie Mecu, vice-preşedinţi d-nii Căp. Nicolae Ştefan şi Ion Gh. loan, sub a căror conducere a luat o desvoltare din cele mai frumoase.
 
Organizat pe bresle, sfatul Negustoresc Constanţa îşi afirmă autoritatea profesională pe zi ce trece; Uniunea micilor industriaşi sub preşidenţia d-lui Romulus Cocea, de curând înfiinţată, este isvorâtă din necesitatea solidarizărei şi comunităţei de interese a micilor industriaşi din localitate. Sindicatul Hotelierilor pus sub preşidenţia d-lui I. Bărbulescu-Princiar a luat fiinţă în anul 1923. Sindicatul Agricol, preşedinte Aurel Butu asociaţie pentru protejarea intereselor agricultorilor din judeţul Constanţa etc. precum şi diferite societăţi, asociaţii şi sindicate de breslă.“