In Memoriam Anghel Saligny. 166 ani de la naștere celui care a unit Dobrogea cu țara

Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Șerbănești, județul Galați - d. 17 iunie 1925, București) este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

În 1892 devine membru corespondent al Academiei Române, cinci ani mai târziu ajungând membru activ, iar timp de nouă ani, între 1907 și 1916 Anghel Saligny a deținut funcția de președinte al celui mai înalt for al intelectualității românești.

Numeroase oraşe din ţară care au înscrise în harta lor „strada Anghel Saligny“ - amintim doar Bucureşti, Piteşti, Constanţa, Cernavodă, Brăila, Alba Iulia, Piteşti, Braşov, Focşani. Şcoli şi licee din întreaga ţară - Ploieşti, Cernavodă, Bucureşti, Tulcea, Cluj, Iaşi, Simeria, Galaţi, Roşiorii de Vede, Turţ, Bacău - poartă numele „Anghel Saligny“.
 
În anul 1885, ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.
 
Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
 
Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol (1895 - 1995) de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevărată operă de artă inginerească, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea.
 
Sistemul cuprinde două poduri principale, cu deschideri între 140 și 190 metri și cu o înălțime liberă de 30 de metri, precum și o serie de alte lucrări. Dintre numeroasele soluții absolut originale care au fost aplicate cu succes la realizarea podului de la Cernavodă, vom aminti aici numai una: folosirea, în premieră mondială la astfel de lucrări, a oțelului moale – fapt ce a contribuit la durabilitatea acestei lucrări, dovedită timp de 100 de ani.
 
Complexul original de poduri de la Cernavodă se compunea dintr-un pod peste brațul Borcea (unul dintre brațele Dunării), unul peste Dunăre și un viaduct peste balta Iezerului, desființat în 1969, în urma desecării acestei bălți, și înlocuit cu un terasament de rambleu. Podul de la Cernavodă a fost, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa și unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume având o deschidere de 4.088 m între malul stâng și cel drept al văii Dunării.
 
Podul de la Cernavodă, dublat astăzi de un sistem de poduri combinate, construit tot de ingineri români, rămâne cel mai important simbol al ingineriei românești din perioada de început, examenul său de maturitate, trecut cu strălucirea dată de împlinirea secolului de existență și funcționare neîntreruptă.
 
Şi Constanţa i-a fost recunoscătoare. Anghel Saligny a unit Constanţa şi Dobrogea de Ţară - prin podul şi calea ferată de la Cernavoda - şi România de lume - prin portul Constanţa. Iar constănţenii i-au ridicat o statuie, care străjuieşte intrarea în portul pe care acesta l-a construit pentru eternitate. Monumentul, realizat în anul 1957, de Oscar Han, autor şi al statuii lui Mihai Eminescu de pe faleza constănţeană, este o înfăţişare în bronz a ilustrului inginer care a realizat podul feroviar de peste Dunăre, silozurile în construcţia cărora a folosit, pentru prima oară în lume, elemente prefabricate din beton, şi care a proiectat şi condus lucrările de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa. Statuia  este situată pe bulevardul Elisabeta colţ cu strada Ovidiu, deasupra Porţii nr. 1 - Port Constanţa. Trebuie menţionat faptul că nici statuia lui Saligny nu a fost dintotdeauna în locul unde este astăzi. Aceasta era cândva amplasată puţin mai jos, pentru ca apoi să fie aşezată în locul unde se află astăzi.