Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
12:27 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa”

ro

28 Apr, 2021 00:00 3836 Marime text

Impresionantul volum „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, însumează peste cinci sute de pagini de-a lungul cărora putem urmări evoluția spațiului românesc dintre Dunăre și Marea Neagră, începând din paleolitic și până în anii „epocii de aur”.

Este o lucrare plină de informații prețioase despre acest pământ românesc încercat de istorie și despre modul în care el a influenţat parcursul României mari.
Dintre evenimentele relevante descrise pe larg de cei doi regretați istorici constănțeni, redăm mai jos înființarea Serviciului Maritim Român, creat ca o consecință firească a legării provinciei de restul țării, prin Podul de la Cernavodă, și deschiderea către lume, în contextul situării portului românesc la întretăierea principalelor căi de tranzit, de călători şi mărfuri, între Orient şi Occident.
 

 „În 1890 s-a constituit Navigaţia Fluvială Română, prima instituţie naţională de navigaţie civilă. Era necesar ca traficul de mărfuri şi de călători pe Dunăre, organizat astfel până la Sulina, să-şi găsească fireasca prelungire către Strâmtori şi bazinul mediteranean.
Dând curs acestui imperativ, cunoscuţi oameni politici, cum au fost Mihail Kogălniceanu şi P.S. Aurelian, s-au pronunţat pentru crearea unei flote comerciale maritime. Încredinţat de posibilitatea renaşterii sale din «cenuşa vechilor pânzare», Gr. Manu, directorul Regiei Monopolurilor Statului se adresa în 1895 Corpurilor Legiuitoare. În Raportul său el argumenta că, prin aşezarea geografică, România era destinată să devină antrepozitul Europei Centrale spre pieţele orientale, îndeplinind astfel rolul Belgiei şi Olandei în apusul Europei. Aceste proiecte s-au bucurat de sprijinul direct al regelui Carol I, care releva că «drumul cel mai scurt din Anglia spre Indii trece prin Constanţa».
Drept urmare, o Hotărâre a Consiliului de Miniştri din 28 aprilie 1895 însărcina pe Gr. Manu să organizeze Serviciul Maritim Român. Din creditul alocat - 2,5 milioane lei şi apoi încă 10 milioane.în 1896 în timpul guvernului I.C. Brătianu - o sumă considerabilă pentru acea vreme - s-a cumpărat de la o societate austriacă prima navă a S.M.R., vaporul mixt de pasageri şi mărfuri "Medeea"; la 14 august 1895 acesta a plecat spre Istanbul, în prima călătorie sub pavilion românesc, având la bord 25 de pasageri şi 600 tone mărfuri generale. Sub vrednica îndrumare a lt. comandorului Ioan Coandă, directorul S.M.R., şi a urmaşului său Pavel Popovăţ, au mai intrat în serviciul companiei: vaporul "Principesa Maria", nava poştală şi de pasageri "Regele Carol I", destinate liniei maritime Constanţa-Istanbul.
In 1905, în prezenţa familiei regale a avut loc la Constanţa botezul pasagerului maritim "România", navă modernă construită în Franţa. Intregul oraş a îmbrăcat haine de sărbătoare, s-au organizat focuri de artificii. Pe atunci fiecare navă care intra în serviciul ţării era pentru demnitarii statului şi omul simplu un motiv de mândrie şi bucurie. În anii următori s-au adăugat alte nave moderne: "Dacia", "Împăratul Traian", "Carpaţi", "Bucegi", "Durostor" construite în Franţa, Anglia, Danemarca şi numite, datorită albului strălucitor al piturii, "lebedele Mării Negre". În caz de război aceste nave puteau fi transformate cu uşurinţă în crucişătoare auxiliare, aşa cum s-a şi întâmplat în campania din 1916-1917. În felul acesta, şi într-un timp scurt, printr-un efort financiar răsplătit de rezultatele aşteptate, tânăra Românie şi-a creat o flotă unică în Marea Neagră până la primul război mondial.
După ce în 1899 a intrat în circulaţie trenul direct Berlin-Constanţa, care făcea de două ori pe săptămână legătura cu portul românesc, s-a putut articula transportul feroviar de călători cu cel maritim spre Orient. Astfel, navele româneşti au fost solicitate de numeroşi pasageri ce voiajau spre porturile răsăritene ale Mediteranei, pentru punctualitatea, confortul, serviciile şi profesionalismul echipajelor lor.
În anul 1905 a fost inaugurat cablul submarin Constanţa-Istanbul, făcând comunicaţiile mult mai lesnicioase. Cu noile sale nave S.M.R. şi-a putut prelungi de la începutul secolului vechea linie maritimă Constanţa-Istanbul până la Pireu, Alexandria şi retur, dar si-a deschis pentru traficul de mărfuri linii noi: cea occidentală - spre Londra şi Rotterdam, apoi liniile Sulina-Marea Egee, Sulina-Siria şi ConstanţaBalcic. Spre sfârşitul anului 1913 s-a înfiinţat, de asemenea, prima societate de navigaţie particulară numită "România", care va achiziţiona în 1924 patru cargouri de 6500 tone. Odată cu integrarea Dobrogei portul Constanţa a renăscut. Festivităţile de inaugurare a noilor sale instalaţii s-au desfăşurat la 27 septembrie 1909 în prezenţa familiei regale şi a membrilor guvernului. Cu acest prilej vaporul "Iaşi" a fost încărcat cu cereale destinate exportului de la prima magazie-siloz construită de Anghel Saligny, prezent la eveniment. Ca urmare a acestui fapt, dar mai cu seamă a sporirii capacităţii productive a ţării, traficul de mărfuri (import-export) a crescut fără precedent. Dacă în 1896 intrau în portul Constanţa 760 de nave (din care 152 cu pânze) cu un tonaj de 68 OOO tone, în 1913 numărul lor a fost de 1166 şi 1 400 OOO t. Cel mai mare export de cereale a fost cunoscut în 1911: 556 OOO tone. Dacă în 1897 se exportau prin Constanţa 89 tone petrol şi derivate, în 1912 cantitatea se ridicase la 800.000 tone, locul al treilea ocupându-l lemnul. Spre Turcia, Grecia, Italia, Palestina, Malta, Franţa şi Germania se mai exportau brânzeturi, peşte .sărat, unt, lapte, ouă, vite mari şi mici, lână. Din Orient şi Occident se importau "coloniale": uleiuri, lămâi, cafea, stafide, vanilie, piper, ceai, măsline, ori produse de fierărie, maşini şi cărbuni.

Cine are hotare maritime şi flotă de comerţ trebuie să aibă şi marină de luptă care să le apere. Plecând de la acest postulat, guvernele vremii au acţionat în limitele resurselor existente. Pentru formarea şi instruirea corpului ofiţeresc, o gabierilor şi timonierilor s-a comandat în Anglia un bric cu vele şi maşină cu vapori, cu destinaţia de navăşcoală. Adus în ţară în 1882, a primit numele de "Mircea" şi avea să-şi făurească o aură de legendă în rândurile a numeroase generaţii de marinari.

În 1887 au mai fost comandate în Marea Britanie şi Franţa un crucişător - botezat "Elisabeta" - şi trei torpiloare - numite "Sborul", "Smeul" şi "Năluca", ce dispuneau de performanţe de luptă superioare pentru vremea lor. Ele au alcătuit, laolaltă, o Divizie de Mare embrionară.”

 
#citeşte mai departe în „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
#„Istoria Dobrogei“
#Autori Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: historia.ro

 
Citește și:

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: Gloria de odinioară a Serviciului Maritim Român – 125 de ani de la înființare


Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari