Istoria Dobrogei – Bibliografie - Sallustiu (sec. I î. H. – sec. I î. H.) – „Istorii”

Romanul Caius Crispus Sallustius s-a născut în anul 87 î. H. în Amitermum (Italia centrală). El a reușit să acumuleze o avere ca urmare a demnităților deținute, după care s-a retras din viața publică pentru studiul istoriei. Opera sa include lucrările „Despre conjurația lui Catilina”, „Războiul lui Iugurta” și „Istorii”. Din cele cinci cărți ale ultimei scrieri, care abordează evenimente contemporane din anii 78 î. H. – 64 î. H., s-au păstrat doar fragmente. Istoricul roman a murit în anul 35 î. H. (ed. G. Ștefan)
 
În paragraful 65 a cărții III din „Istorii”, Sallustiu vorbește despre calitatea apei Mării Negre: „și după cum însăși Marea Pontică este mai dulce decât celelalte [mări – notă G. Ș.].” (ed. B. Marenbrecher)
 
Tot în cartea III (69) eroul grec homeric Ahile din Războiul Troian (sec. XII î. H.) este prezentat ca primul grec care a intrat în Marea Neagră: „Primul dintre greci  a fost Ahile” (ed. B. Marenbrecher)
Editorul G. Ștefan notează că această prioritate a lui Ahile are ca sursă „legenda”.
 


În continuare în cartea III (76) este menționat modul de trai al sciților: „[le – n. G. Ș] stăpânesc sciții nomazi, care au drept locuință carele lor.” (ed. B. Marenbrecher)
Istoricul G. Ștefan notează că este vorba, probabil, de regiunea din nordul Mării Negre (unde se afla centrul de putere al acestei populații indoeuropene).
 
Ulterior în cartea III (79) istoricul roman vorbește despre Dunăre: „Și are numele Danuvium pe tot parcursul în care îmbrățișează cu apele sale pământurile germanilor.” (ed. B. Marenbrecher)
 
Paragraful 80 din cartea III (80), care se referă la lungimea Dunării, este citat din enciclopedia romanului Aulus Gellius (sec. II): fluviile care curg în mările pe unde se întinde Imperiul roman... cel mai mare este Nilul.  Sallustius a scris că al doilea ca mărime este Istrul.> (ed. B. Marenbrecher)
 
Paragraful 18 din cartea IV, referitor la geți, este citat din scrierea gramaticianului roman Maurus Servius Honoratus (sec. IV-V), comentator al epopeei „Eneida” a poetului roman Publius Vergilius Maro (sec. I î. H.): <Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor; căci ei sunt moesi; Sallustius spune că ei au fost învinși de Lucullus. > (ed. B. Marenbrecher)
Moesii erau un important trib trac  așezat la sud de Dunăre, în nord-estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei. Supuși de romani, aceștia au denumit, în secolul I,  cu numele lor provincia dintre Dunăre și Balcani, ulterior împărțită în Moesia Superior și Moesia Inferior, în cea de a doua fiind inclusă și Dobrogea 
Lucius Licinius Lucullus (sec. I î. H.) a fost un important politician și comandant roman, care în contextul expedițiilor din Orientul, a cucerit și litoralul vestic al Mării Negre.
 
În paragraful 19 din cartea IV este menționat polis-ul grec Bizone (Cavarna, Cadrilater/Bulgaria) de pe litoralul vestic al Mării Negre. (ed. B. Marenbrecher)
Istoricul G. Ștefan Notează că Bizone a făcut parte dintre cetățile grecești cucerite de Lucullus.
 
Bibliografie
C. Sallusti Crispi, Historiarium reliquiae, edidit Bertoldus Marenbrecher, vol. I-II, Teubner, Leipzig, 1891-1893.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XLVI. Sallustiu)
Etichete: Ahile, bibliografie, Bizone, Dunăre, greci, Istoria Dobrogei, Lucullus, Marea Neagră, moesi, romani, sciți, Sallustiu, traci