Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

                                                                                                                                        

În prima perioadă a acestei decade, responsabili cu administrarea oraşului au fost Alexandru Gheorghe (1979-1981) şi Aurel Seceleanu (1982-1983).
Aceşti primari vor asigura administrarea locală în perioada lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Au fost numiţi de Comitetul Judeţean de partid, fiind consideraţi oameni de încredere ai regimului. Ca şi în alte sectoare ale vieţii social - economice şi culturale şi în domeniul politic exista principiul «  rotaţiei cadrelor ».
Aceştia deţineau funcţii de secretari de partid, fiind numiţi în funcţii, de conducerea judeţeană de partid şi de stat.
În intervalul 1979-1988 au fost numiţi în funcţie 3 primari, care au condus perioade scurte de timp. În perioada 1984-1988 a fost o perioadă de stabilitate, în condiţiile în care lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră, erau într-o fază avansată de execuţie. Primarul Gheorghe Călin (1984-1988) a fost susţinut de autorităţile judeţene şi centrale, pentru realizarea unor investiţii importante pentru oraş.
 
 De profesie economist, născut la Gâldău în Ialomiţa, a fost numit de autorităţile judeţene, iar ulterior ales de cetăţenii localităţii. Anterior fusese viceprimar şi secretar pe probleme economice, în perioada 1978-1983. A deţinut şi funcţia de deputat în Consiliul Popular Judeţean şi membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
 A fost decorat de autorităţile comuniste cu “Steaua R.S.R”., (clasa a II-a), “Ordinul Lenin” şi “Ordinul muncii”, (clasa a III-a).
         
La 15 martie 1985, a avut loc întâlnirea celor 500 de alegători pentru a desemna candidatul propus de Frontul Democratic al Unităţii Socialiste, din circumscripţia electorală nr. 9 Medgidia. Gazda întâlnirii a fost Casa de Cultură a sindicatelor din Medgidia, unde primarul Gheorghe Călin a luat cuvântul şi a propus sistematizarea centrului civic, construcţia unei staţii C.F.R. şi a unei autogări.
 
La Plenara Comitetului judeţean de partid din aprilie 1985 primarul Gheorghe Călin lua cuvântul şi punea accentul pe problemele economice, din industrie şi din agricultură, făcând referire şi la ţintele stabilite în planul cincinal.
Cu prilejul unei noi Plenare a Comitetului judeţean de partid, s-au discutat printre altele că I.M.U.Medgidia şi C.L.A. Medgidia înregistrau restanţe la producţia marfă industrială. A luat cuvântul şi a făcut aprecieri şi primarul Medgidiei.
 
În interviul acordat „Audienţei radio”, primarul Gheorghe Călin prezenta situaţia localităţii în 1985: export de 2 milioane tone ciment anual, 6 milioane mp plăci de azbociment, 8.000 remorci auto, 4.000 prese balotat fân, 3.000 tone piese pentru tractoare etc.
 La 26 aprilie 1985 avea loc vernisajul expoziţiei permanente „Canalul Dunăre-Marea Neagră”, din cadrul Muzeului Canalului. Acest muzeu valorifica o serie de vestigii arheologice descoperite cu prilejul lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, ce fusese inaugurat la 26 mai 1984. Era expusă şi o copie a sabiei scitice „akinakes” descoperită la Medgidia. Secţia Canalului Dunăre-Marea Neagră reprezenta un „lăcaş muzeal” ce prezenta în înlănţuire cronologică etapele construirii acestui măreţ obiectiv.
 Locaţia stabilită pentru acest muzeu a fost una din proprietăţile lui Costică Golea, fost primar al oraşului. După 1990, acest muzeu se va închide datorită lipsei vizitatorilor, a fondurilor insuficiente şi a restructurării unor posturi.
 
          Medgidia era locul unde munceau şi trăiau peste 55.000 de oameni, cu o producţie industrială de peste 4 miliarde lei. Oraşul avea o reţea stradală de peste 100 km, o reţea de apă de 96 km şi spaţii verzi ce însumau 58 ha. Primarul Gheorghe Călin se implica activ în aceste demersuri edilitar-urbanistice.
          Oraşul investise în cele 560 de apartamente, un complex sportiv şi două case de cultură. Încă din 1986 se construise Fabrica de ciment II, (care asigura 1000 de locuri de muncă; participau  cu acest prilej: Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Călin, primarul oraşului, Ion Bobu, Gheorghe Popescu, Ion Winter, N. Mihalache, Constantin Savidis, Petre C. Ion, Constantin Opriş), noua oţelărie de la I.M.U. Medgidia, două şcoli cu câte 16 clase, două săli de gimnastică, o Policlinică, un cinematograf, două creşe şi o grădiniţă, un nou oficiu poştal, mai multe magazine ş.a. Primăria se implica în realizarea a 450-500 de apartamente cu forţe financiare proprii.
                   
Printre realizările primarului Gheorghe Călin se numără şi amplasarea celor patru obeliscuri la intrările din oraş, în anul 1985, pentru ca în martie 1986 să se finalizeze şi să fie inaugurat Monumentul soldatului român, care există şi astăzi în localitate, refăcut de autorităţi în 2016.
 
Surse bibliografice:
 
Dobrogea nouă, an XXXVIII, nr. 11356, 15 martie 1985
Ibidem, an 38, nr. 11372, 3 aprilie 1985
Ibidem, an 38, nr. 11458, 13 iulie 1985
Flacăra, an XXXIV, nr. 32 (1573), 9 august, 1985
 Stoica Lascu, Muzeul măreţei construcţii, în „Contemporanul”, nr. 22, 31 mai 1985
Dan Spiridon, Medgidia, în „Dobrogea nouă”, an XL, nr. 12215, 22 decembrie 1987
Alexandru Ştefănescu, Un oraş din dobrogea renăscută, în „România liberă”, an XLIII, nr. 12526, 11 februarie 1985
Colecţia Gheorghe Călin.
Colecţia Adrian Ilie.
Adrian Ilie, Primarii Medgidiei. Creştini şi musulmani, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

Procesul sabotorilor de la Canal (galerie foto)

 

Galerie foto: