Turul marilor tunuri din Constanţa sau despre cum „a muşcat“ administraţia Mazăre din bogăţiile şi frumuseţea oraşului (galerie foto)

O zi călduroasă de sâmbătă, numai bună de ieşit la plimbare pe faleza Cazinoului şi de admirat frumuseţea mării şi a construcţiilor emblematice care străjuiesc ţărmul. O plimbare cu raze de soare în păr, dar cu mult gust amar, căci ochiul, în loc să fie dezmierdat de privelişte, este zgâriat în mod grosolan de fantomaticele construcţii ale Constanţei.
 
Câţiva constănţeni, fie simpli cetăţeni, fie membri ai societăţii civile, au pornit într-o excursie pentru a explora urâtul urbei. Turul marilor tunuri din Constanţa a fost prilejul oferit de către portalul de bună guvernare „România Curată“, în colaborare cu activişti civici şi jurnalişti locali, alături de partenerii de la Centrul de Resurse Civice. „Excursia“ nu a avut însă scopul destinderii, ci a fost un eveniment anticorupţie organizat în judeţul roşu, condus şi izolat vreme de 15 ani de „gaşca“ fostului primar Radu Mazăre.

Continentalul, hotelul cu soartă nefericită

Traseul „turului marilor tunuri“ a cuprins cinci opriri importante, despre care vom relata, pe rând, în cele ce urmează. Primul punct pe harta Constanţei în care s-a făcut popas a fost locul unde, odată, se înălţa semeţ hotelul Continental. În punctul zero al urbei tomitane, până în anul 2000, această destinaţie era dovada unei comunităţi burgheze. Hotelul Continental, obiectiv în jurul căruia au circulat, de-a lungul anilor, o mulţime de poveşti, a fost, în perioada interbelică, gazdă a sute de turişti.

Citeşte şi Constanţa - Hotelul „CONTINENTAL“ - (Carlton), (Republica)

În anul 2000, zidurile construcţiei au fost demolate de administraţia Mazăre. Din păcate, în timpul demolării a început un lung proces între urmaşi şi grupul de hoteluri Continental. Fundaţia hotelului a rămas, şi peste ea s-a adus un strat de pământ, apoi s-au montat  câteva elemente de decor, care au atras, de-a lungul anilor, numeroase critici. Constănţenii de rând (dar nu numai) se întreabă şi acum, la ani buni de la amplasarea acestora, ce reprezintă „fierătaniile“ cu pricina.

Citeşte şi Tristul final al unei legende - Terenul fostului Hotel Continental a fost scos la vânzare

Declaraţie de integritate

Cel de-al doilea punct roşu de pe traseu a fost chiar Palatul Administrativ. Opririle acestea au reprezentat o formă de a marca lupta anticorupţie. Simona Popescu, „ghidul turistic“ desemnat de „agenţia de voiaj“ „Alianţa pentru o Românie Curată“, a spus, în discursul său, despre această instituţie, că, în anul 2008, a avut procese cu Primăria Constanţa, întrucât edilul-şef de la acea vreme, Radu Mazăre, a refuzat să pună la dispoziţia acesteia contractele de achiziţii publice, solicitate în baza Legii 544/2001. Procesul a durat trei ani şi jumătate, întrucât, chiar şi după decizia definitivă a instanţelor bucureştene, primarul refuza să trimită acele contracte. Nicio surpriză aici, căci opacitatea administraţiei publice locale este bine-cunoscută de către constănţeni.
 
„Vizita la acest obiectiv reprezintă o declaraţie de luptă anticorupţie“, a declarat Simona Popescu, în timpul turului. De altfel, la această oprire, reprezentantul „România Curată“ a ţinut să menţioneze că toate concluziile şi recomandările acestui tur vor fi aşternute într-o epistolă, care le va fi înmânată candidaţilor la Primăria Constanţa, candidaţi care ar trebui să semneze şi să reprezinte, la rândul lor, o declaraţie de integritate.

Citeşte şi „El lider maximo“ părăseşte scena politică: Mazăre şi-a luat adio de la PSD

La oprirea în faţa Consiliului Judeţean Constanţa, Simona Popescu a făcut un rezumat al intrării în viaţa politică şi administrativă a preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu, care a fost, alături de Radu Mazăre, unul dintre „pilonii“ pe care i-a avut Constanţa în anii săi de decădere. Doar trecerea în revistă a tuturor dosarelor în care acesta este cercetat a ocupat câteva minute bune din discuţie. Despre toate aceste dosare, cotidianul ZIUA de Constanţa a relatat constant.

Destinul tragic al Cazinoului

Turul a continuat apoi către următoarea oprire importantă: Cazinoul din Constanţa, o clădire emblematică, o poveste fascinantă, un destin urât. În decursul existenţei sale, Cazinoul fusese închis în mai multe rânduri, din motive diverse, preponderent politice. Acum este însă un colos cu picioare de lut. O clădire impunătoare, cu o arhitectură deosebită, dar mâncată de vreme şi de interese. Aflat în prezent în administrarea Companiei Naţionale de Investiţii, Cazinoul aşteaptă o gură de aer proaspăt care să îl readucă la viaţă. Până când se vor găsi pricepuţi care să resusciteze „perla Constanţei“, Cazinoul se degradează pe zi ce trece, stingând speranţa că ar putea să mai fie vreodată salvat. Deşi a fost făcută licitaţie pentru lucrările de reabilitare, niciun consorţiu dintre cele cinci nu a izbutit să repună pe roţi clădirea emblematică scăldată de apele mării.

Citeşte şi

• Constanţa de odinioară - „Nervul vital al Constanţei, Cazinoul” (galerie foto)

• Cazinoul rămâne la Compania Naţională de Investiţii - Primăria caută soluţii pentru sancţionarea firmelor care sabotează proiectele prin contestaţii!

Hotelul-fantomă din Portul Tomis

Urmând traseul prestabilit, de la Cazino am ajuns în faţa unei alte „fantome“ de beton. Construcţia gri din portul turistic, hotelul Hilton - neterminat -, este încă o dovadă a intereselor ţesute în jurul fostului primar. Reamintim că, în octombrie 2012, primarul de atunci al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, anunţa semnarea unui contract ce prevedea o investiţie de opt milioane de euro. Era vorba, potrivit edilului-şef de la acea vreme, despre finalizarea lucrărilor la clădirea ridicată în Portul Tomis încă din 2006. „Investiţia a fost începută de un investitor italian acum şase sau şapte ani. El n-a mai fost lăsat de soţie să vină în România şi, ca atare, a stopat lucrările. Clădirea existentă, aşa cum a fost lăsată, a fost preluată de o companie turcească şi una din Cipru, care au semnat un contract cu Hiltonul. În Portul Tomis, pe structura respectivă se va finaliza ca investiţie privată un hotel, repet, contract semnat. Mi-a fost adus la cunoştinţă, au venit investitorii, mi-au prezentat contractul cu Hiltonul“, declara Radu Mazăre, în 2012, despre investiţia care ar fi trebuit finalizată în toamna lui 2015. De atunci însă şi până acum, nu s-a mişcat nimic acolo, nici măcar macaraua, care stă, ameninţător, deasupra trecătorilor.

Citeşte şi

• Sorin(akis) Strutinsky - investitorul cipriot care aduce Hotelul Hilton în Constanţa  

• Se va întâmpla în toamna anului 2015: Hotelul de trei stele Hilton Garden Inn, inaugurat la Constanţa (document)

 
Început prin anii 2000, imobilul urma să aibă zece etaje şi heliport. Proiectul iniţial aparţinuse firmei SC Satu&Fase SRL, care îl avea ca administrator pe controversatul Cristian Serghie. Firma îi avea atunci ca asociaţi pe SC Socorota Ltd Cipru şi pe Serghie. Printre partenerii de afaceri ai lui Serghie s-a numărat, de-a lungul vremii, Valentin Gheorghe Ionescu, nimeni altul decât concesionarul Portului Turistic Tomis şi inculpat în Dosarul Retrocedărilor. Un alt partener de seamă al lui Serghie este cunoscutul Sorin Strutinsky, cei doi fiind asociaţi cândva în firma M&D Farers Invest. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că, în urmă cu câţiva ani, prin Dominic Mar, italianul de origine constănţeană Cristian Serghie a preluat de la Holland Development Grup, firmă de asemenea menţionată în rechizitoriul întocmit de DNA cu privire la retrocedările din Constanţa, 3.000 mp de teren în Mamaia.
 
Şi pentru că tot am amintit de Holland Development Grup, iată că am ajuns şi la punctul de oprire al Turului Marilor Tunuri: mallul din parcul Tăbăcărie. City Park Mall a fost primul centru comercial şi de divertisment din Constanţa după ce „comunistul“ Tomis Mall a fost reinventat. Puţini constănţeni cunosc povestea City Park Mall, dar mulţi îşi amintesc de intrarea în parcul Tăbăcărie, unde se afla şi restaurantul Bulevard.

Citeşte şi Concesionări şi retrocedări cu dedicaţie - City Park Mall, o afacere premeditată de Radu Mazăre încă din 2000 (I) (galerie foto+document)

 
„Părintele“ City Park Mall este fostul primar al oraşului Radu Mazăre. Imediat după ce s-a instalat la Primărie, în anul 2000, Radu Mazăre şi-a propus să pună bazele juridice pentru construirea unui megacentru comercial chiar la intrare în parcul Tăbăcărie. Planul său a fost pus în practică pas cu pas, iar acum face obiectul unui dosar. Din documentele pe care ZIUA de Constanţa le-a obţinut după procesele cu Primăria, reiese premeditarea unei afaceri imobiliare în care fostul edil-şef, Radu Mazăre, a avut interesele sale.


Povestea City Park Mall începe cu şedinţa Consiliului Local din 28.09.2000, când Radu Mazăre, în calitate de primar, a pus în discuţie Hotărârea de Consiliu Local nr. 396, prin care s-a propus spre aprobare Consiliului Local Studiul de Oportunitate pentru Centru de Agrement, Cultură şi Comerţ - Mall din zona parc Tăbăcărie şi Planul Urbanistic de Detaliu în vederea concesionării prin licitaţie a 40.050 mp teren - proprietate a municipiului Constanţa. PUD-ul viza o suprafaţă totală de 43.350 mp, din care 3.300 aparţineau Bulevard SA, societatea care deţinea la acea oră fostul restaurant cu acelaşi nume. Cu toate că în HCLM 396 se vorbeşte de concesionarea a 43.350 mp, în Studiul de Oportunitate, suprafaţa destinată pentru concesionare era de 22.750 mp.
 
Pe ordinea de zi se mai afla şi HCLM 397, prin care Radu Mazăre propunea concesiunea prin licitaţie publică a terenului de 22.750 mp, pe o perioadă de 49 de ani, şi Caietul de sarcini destinat licitaţiei. Pe 19 februarie 2002, s-a organizat licitaţia pentru concesionarea terenului. Câştigătoarea licitaţiei a fost Holland Development Group SA Bucureşti.
 
Revenind la afacerea imobiliară care a stat la baza afacerii City Park Mall, trebuie menţionat că aceasta mai are o parte. A doua parte a poveştii este legată de moştenirea familiei Gardef. În paralel cu concesionarea terenului către Holland Development Group SA Bucureşti, pe 7 august 2001, la Primăria Constanţa, Ştefania Carmen Dragne-Gardef, Eleonora Gardef, Cornelia Gardef şi Adrian Cănănău au depus, prin avocatul Ionel Haşotti, notificarea cu numărul 105830. Cei patru solicitau restituirea în natură a unui teren de 100.000 mp situat în parcul Tăbăcărie. Notificarea nu a primit niciun răspuns timp de doi ani. Situaţia s-a schimbat radical după septembrie 2003, când, probabil, notificatorii au primit vreo ofertă şi au schimbat tactica în litigiul cu Primăria Constanţa. Ei au acceptat o tranzacţie cu aceeaşi Holland Development Group SA.
 
Povestea integrală a mallului din parcul Tăbăcărie o puteţi citi pe site-ul ZIUA de Constanţa.

Citeşte şi Concesionări şi retrocedări cu dedicaţie: City Park Mall, o afacere premeditată de Radu Mazăre încă din 2000 (II) (galerie foto + documente)

 
În prezent însă, ajuns la noi proprietari - fondul sud-african de investiţii NEPI -, mallul din parcul Tăbăcărie, care a fost la început un proiect mult hulit şi nedorit pentru că ciuntea singurul parc adevărat al Constanţei, este într-o continuă creştere, în prezent efectuându-se lucrări de extindere a galeriei comerciale, iar în scurt timp vor începe lucrările pentru amenajarea unei noi parcări.
 

Deşi proiectul „Turul Marilor Tunuri“ s-a oprit în acest punct, cu siguranţă un tur adevărat al tunurilor ar fi transformat micul traseu într-o adevărată tabără, căci Constanţa este un loc în care se pot vedea la tot pasul cicatricele unei administraţii toxice.