Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#DobrogeaAcademică Interviu cu conf. univ. dr. ing. Dinu Atodiresei - „Academicianul Marian-Traian Gomoiu, un model de profesor avid de cunoaştere a noului în ştiinţă“ (document)
08 Jul, 2019 00:00
08 Jul, 2019 00:00
08 Jul, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
7666
Marime text
7666
Marime text
Decan al Facultăţii de navigaţie şi management naval din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, prof. ing. dr. Dinu Atodiresei (CV în secţiunea Documente) a avut şansa de a fi discipolul academicianului Marian-Traian Gomoiu. Despre personalitatea acestuia a acceptat să ne împărtăşească amintiri în cadrul campaniei demarate în proiectul #DobrogeaAcademică - moment-reper pentru conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti: Academia Română. 
Campania se va încheia cu decernarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Constanţa academicienilor dobrogeni Petre T. Frangopol (membru de onoare al Academiei Române) şi Marian-Traian Gomoiu (membru titular al Academiei Române), în cadrul unei şedinţe extraordinare ce va avea loc miercuri, 10 iulie, în sala Coriolan a Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân”.
Cum l-aţi cunoscut cu domnul academician Marian Traian Gomoiu?
Trebuie să ne întoarcem în timp în urmă cu 23 de ani, mai exact în anul 1996, când am devenit student al Universităţii „Ovidius”, Facultatea de ştiinţele naturii, specializarea ecologie şi protecţia mediului, şi am avut privilegiul să-l întâlnesc încă din anul I, în cadrul Centrului de ecologie, pe domnul academician MarianTraian Gomoiu, la vremea aceea membru corespondent al Academiei Române.
Ulterior, relaţia noastră s-a consolidat, avându-l co-îndrumător la proiectul de licenţă, urmând apoi studiile masterale, după care, pe o perioadă de şapte ani, mi-a fost conducător de doctorat, eu având o temă multidisciplinară, înglobând atât aspecte privind aplicaţiile militare şi impactul lor asupra mediului. Aşadar, a fost o teză de graniţă, iar dânsul şi eu ne-am dorit foarte mult să realizăm împreună o teză unicat a simbiozei dintre domeniul militar şi prevenirea poluării mediului marin.
Vă puteţi mândri cu o teză de pionierat...
În fond, o teză de doctorat trebuie să vină cu propriile cercetări, iar dânsul mi l-a oferit ca exemplu pe marele Yves Jacques Cousteau în ceea ce priveşte evoluţia ofiţerului de marină, dânsul plecând de la această funcţie şi ajungând cel mai mare oceanograf şi inventator al atâtor echipamente şi dispozitive, dacă ne gândim numai la costumul de scafandru.â
Ulterior, acest lucru s-a concretizat şi în domeniul cercetării şi am lucrat împreună în diferite proiecte. Cel mai mare şi important a fost în cadrul proiectului RoNoMar, în parteneriat cu industria navală din Norvegia, în care am abordat pentru prima oară prelucrarea semnalelor acustice din zona mamiferelor marine, cel puţin la noi în ţară. Mai exact, prelucrarea sunetelor emise de delfini - şi iar a reprezentat un domeniu de pionierat pe care cu sprijinul dânsului am reuşit să-l abordăm cu succes.
Şi acest proiect a urmărit cele două componente: cea ecologică, din punctul de vedere al mediului marin, dar şi cea militară. Iar domnul profesor Gomoiu mi-a fost de un real sprijin, suportul dânsului, atât în ceea ce priveşte integrarea acestor rezultate de cercetare în domeniile practice amintite anterior, dar şi în domeniul poluării marine. Să nu uităm că se pot face analize spectrale de la sunetele zgomotele produse de navele militare şi efectele acestor emisii asupra mediului marin, asupra mamiferelor şi speciilor de peşti.
Vă consideraţi un discipol al domnului academician Marian Gomoiu?
Da, m-aş bucura să mă considere domnul profesor un discipol, prin specificul armei. Dânsul a urmărit întotdeauna ca cei pe care i-a condus la doctorat să poată îmbina în primul rând componenta de mediu, dânsul fiind îndrăgostit de acest domeniu, şi domeniul pe care respectivul îndrumat să aplice cunoştinţele de mediu.
Aţi avut şansa de a-l cunoaşte pe domnul Marian-Traian Gomoiu şi din altă perspectivă?
Din calitate de om, de dobrogean, dânsul având o istorie personală foarte bogată, cu greutăţi. Știu că s-a născut în Bulgaria, după care a venit la noi în ţară, dar a reuşit, dincolo de toate greutăţile prin care a trecut, să iasă la suprafaţă omul şi apoi dascălul.
Cum l-aţi caracteriza pe omul Gomoiu?
Din câte l-am cunoscut eu, a fost în primul rând un dascăl desăvârşit, un om înclinat spre perfecţiune. Mi-aduc aminte că de multe ori mergeam la dânsul cu versiunile mele proprii şi mă aşteptam să mă laude şi se întâmpla contrariul. Dar mi-a fost de mare ajutor, pentru că dacă nu eşti perfecţionist nu poţi atinge marea performanţă. În domeniile cercetării şi dacă vrei să faci faţă provocărilor zilelor noastre, nu numai cele climatice. Să ne gândim numai la repeziciunea cu care se schimbă tehnica, în primul rând. Dacă aş pune în balanţă ce se schimbă mai repede - clima sau partea tehnică a aplicaţiilor - constat că parcă sunt la concurenţă. Aşa cum este inoculat conceptul de dezvoltare durabilă, gândim global, acţionăm local.
Problemele din ziua de azi depăşesc nivelul conceptual. Da, putem găsi soluţii „tehnice”, dar stăm foarte prost la partea de implementare. E foarte greu să coalizezi, aşa cum insista dânsul, factorii de decizie pentru implementarea de activităţi concrete.
O amintire dragă legată de colaborarea cu domnul academician Traian Gomoiu?
Am atât de multe amintiri... Mi-e foarte greu să selectez acea amintire care să scoată în evidenţă relaţia deosebită pe care am avut-o cu dânsul. O amintire dragă este din timpul examenului de doctorat. Vorbeam despre anumite tipuri de ecosisteme, macrogeosistemul Dunăre-Marea Neagră, şi discutam despre substanţele care dau un anumit tip de miros pe timp de vară... era vorba de algele pe care le vede toată lumea că se descompun. Mă întreabă domnul profesor: „Poţi să îmi spui ceva ce nu are miros?”. Şi mă gândeam strict la aspectul de ecosistem... „Băi comandoare, ia gândeşte-te tu ce nu are miros... Băi, banii...”. Vă daţi seama, în tensiunea aceea, aflându-mă în faţa unei comisii, formată din persoane pe care le cunoşteam… Totuşi, este un examen, poţi să primeşti orice tip de întrebare, este un alt mod de abordare, şi atunci te gândeşti să argumentezi ştiinţific, cu un aspect logic, şi mai puţin la un răspuns care înglobează şi o doză de umor.
Mai ţin minte că pe partea de acustic nu reuşeam să ajung la nişte rezultate, trebuia să le comparăm cu celelalte studii, cu ce se întâmplă în acest moment în domeniu şi ţin minte că era pe zgomot, şi ne raportam cu prelucrările noastre acustice la anumite nave, la studii similare. Spunea: «Băi, mult zgomot pentru nimic... ». Ulterior, am reuşit să obţinem datele, pentru că a fost necesară o recalibrare a aparaturii.
Dânsul a fost în primul rând un om foarte deschis, pentru că nici nu se poate altfel ca profesor, deşi mai cunoaştem şi în ziua de astăzi în mediul universitar anumiţi profesori, poate de factură mai veche, care renunţă mai uşor sau nu se adaptează atât de uşor input-ului care vine din exterior. Un autodidact, deschis pe tot ceea ce înseamnă parte de soft, de prelucrare date, de metadate, pentru că şi-a dat seama că dacă refuzi acest lucru, de fapt îţi refuzi accesul şi al copiilor pe care îi instruieşti, renegi progresul. Nu refuza nici porţia de matematică sau de IT ori de biologie... Era avid de informaţie, pentru că în lipsa ei nu poţi genera cunoaştere. Un model în abordarea noului în ştiinţă“.
Citește și:
Despre proiectul #DobrogeaAcademică
Evenimentul are loc miercuri Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu, cetăţeni de onoare ai municipiului (document)
Colegiul „Mircea cel Bătrân“, din perspectiva directorului său / Anuare vechi ale liceului
#DobrogeaAcademică Interviu cu prof. dr. Vasile Nicoară - „Liceul «Mircea cel Bătrân» era declarat, în perioada interbelică, drept universitatea Constanței“
#DobrogeaAcademică Anuarele Liceului „Mircea cel Bătrân“, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Despre „Mediocritate şi excelenţă“ – Petre T. Frangopol
#DobrogeaAcademică Integrala „Mediocritate și excelență“, scrisă de academicianul constănțean Petre T. Frangopol, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“, volumul I - „S-a demonstrat până astăzi că nu există voință politică în vederea găsirii de soluții care să prevadă redresarea României“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (III). „Firmele căpuşă, după scenariul bine-cunoscut şi excelent pus la punct, au devalizat, practic, industria chimică“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (IV). In Memoriam academician Geavit Musa (document)
#DobrogeaAcademică „Mediocritate și excelență“ (V). „Sunt cel mai bun fiindcă sunt mircist, sunt constănțean, sunt dobrogean, sunt român!“
#DobrogeaAcademică „Mediocritate şi excelenţă“ (VI). „O decizie «istorică» pentru dezvoltarea noastră intelectuală“
Despre Marian-Traian Gomoiu
Despre Petre T. Frangopol
#DobrogeaAcademică Acad. Nicolae-Victor Zamfir - „Profesorul Petre T. Frangopol a promovat Institutul de Fizică Atomică drept un reper pentru comunitatea academică din România“ (document)
227
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
