#citeșteDobrogea Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VII) - Câteva note privind presa românească

Regatul României s-a aflat între 1914-1916 în stare de neutralitate, pentru ca apoi să intre în Marele Război alături de Antantă și împotriva Puterilor Centrale. Hans Petri, autorul lucrării "Istoria așezărilor germane din Dobrogea - O sută de ani de viață germană la Marea Neagră" (Munchen 1956) considera că alierea României cu Antanta fusese una logică și scria pe această temă următoarele cuvinte: "România era sora latină a Franței, în plus avea o aversiune profundă față de Ungaria, deoarece românii care trăiau acolo (n.a. în Transilvania aflată sub austro-ungari), și care erau milioane, fuseseră supuși la măsuri șoviniste de guvern".
 
Deși existase și un important curent filo-german, statul condus de regele Ferdinand I alesese să intre în conflagrația mondială alături de Imperiul Britanic, de Franța, de Rusia și de toți mai micii aliați ai acestor mari puteri. Opinia publică îmbrățișase această decizie iar românii visau la o victorie, și la eliberarea și unirea cu Ardealul.
Presa a contribuit puternic, în acest sens, la crearea unei imagini favorabile, comentând și analizând, chiar și în anii de neutralitate, ceea ce se întâmpla pe fronturile Marelui Război. Au apărut între 1913 și 1916, în București dar și în alte orașe, multe ziare tematice ("Războiul", "Sentinela", "Jos Războiul", "Foaie pentru popor", "Deșteptarea", "Reforma" sau "Întregirea Neamului', etc), dar și revista săptămânală "Războiul popoarelor" (care în 1914 a avut și subtitlul "Cronica evenimentelor anului de sânge 1914") (sursă - PETCU). Acestor gazete "de război" li se alăturau, bineînțeles, și gazetele deja existente și consacrate care, de asemenea, acordau o atenție deosebită Marelui Război și care analizau opțiunile pe care statul român le avea în ceea ce privește intrarea în conflagrație.
 
Eșecul român de pe frontul dobrogean, coroborat cu înfrângerile suferite în Muntenia și Oltenia, au condus la un tragic rezultat: Bucureștiul a fost ocupat de inamic (pe 6 decembrie 1916). Armata română s-a repliat spre nord iar regele și Guvernul s-au refugiat în Moldova, la Iași.
Niciun gazetar român nu preconizase dezastrul... se poate chiar spune că multe dintre ziare au greșit (atât în Muntenia, cât și în Moldova sau în Dobrogea) întrucât nu prezentau tocmai adevărul de pe front și îi linișteau pe cititori cu informații, nu tocmai pliate pe  realitate.
 
În Bucureștiul ocupat presa ajunge să fie controlată de "Bukarester Tagblatt" ("Gazeta Bucureștilor"), așa zis "ziar românesc independent", scris de filo-germani, dar supervizat de ofițerii trupelor cuceritoare. Acest ziar era condus de directorul C.Stere iar cel mai vocal editorialist (filogerman și el) era Ioan Slavici. În paginile gazetei, Slavici îl ataca adesea pe Ionel Brătianu (Ion I.C Brătianu), ministru de interne și președintele Consiliului de Miniștri, considerându-l principalul vinovat pentru drama României (pentru alianța cu Antanta și pentru efectele dramatice ale acesteia). În afara gazetei, la București mai apăreau și alte ziare, "Seara", "Timpul", tolerate și atent controlate de germani.
 
Spuneam mai devreme că în intervalul august - decembrie 1916, presa României nu a prezentat clar situația reală de pe fronturi, inducând populației o stare de liniște și de falsă siguranță. Nu doar ziariștii erau vinovați, ci chiar și Armata, care, adesea, în Comunicatele sale Oficiale de pe front (publicate imediat de către gazete) insista pe succese militare de mică anvergură, prezentându-le ca importante victorii, sau minimaliza eșecuri care aveau să producă consecințe dramatice.
 
În sensul de mai sus, dăm câteva exemple, citând însă un ziar din Dobrogea, apărut înainte de ocupația germano-bulgară. Este vorba despre "Victoria", (fost "Varda") și al cărui director proprietar era Vasile Canarache (viitor erou de război, arheolog, și după al Doilea Război Mondial - directorul Muzeului de Arheologie din Constanța).
 
În septembrie 1916, în Dobrogea se dădeau lupte grele și sângeroase. În numărul de pe 10 septembrie, ziarul constănțean "Victoria" publica pe prima pagină un articol preluat din "Naționalul". Redăm fragmente din text: "Comunicatul Marelui Cartier General și telegramele sosite eri în Capitală anunță că trupele germano-bulgare din Dobrogea și Balcani au fost respinse pretudindeni (n.a. !!!). Retragerea aceasta a trupelor germano-bulgare, căreia îi va urma complecta lor înfrângere, constitue pe lângă un apreciabil succes militar și preludiul sfârșitului, ca stat independent, al Bulgariei..."
 
Evident, cititorii ziarelor românești se încredeau în astfel de știri și nu puteau concepe că o eventuală ocupație inamică ar fi posibilă.
 
În pagina 2 a ziarului Victoria, din ziua de 10 septembrie 1916, era publicat și Comunicatul oficial militar numărul 36, semnat de Marele Cartier General și încare se menționa: "În Dobrogea inamicul a încetat a se retrage și se întărește. Trupele noastre au pus pe fugă câteva unități din flancul inamic... Atacuri aeriene: Aeroplane inamice au aruncat bombe asupra Cerna Vodei, omorând șapte oameni, din cari doi soldați și rănind mai mulți locuitori. Au omorât, de asemenea, mai multe animale și au distrus trei case".
Erau rânduri care te puteau pune pe gânduri, dar nimeni nu voia parcă să înțeleagă imaginea reală, cititorii preferând să se lase amăgiți de știrile frumoase și liniștitoare.
Iată, spre exemplu, cu ce deschisese același ziar "Victoria", numărul din 9 septembrie 1916. Prezenta vizita la Constanța a generalului Averescu, comandantul suprem al trupelor de pe frontul dobrogean. Articolul menționa că s-a strâns lume îngrijorată, ce dorea să afle mai multe de pe front. În acel moment un bătrân a strigat: "Fiți liniștiți, atâta timp cât trăiește generalul Averescu și armata sa, nu va călca picior de soldat bulgar în orașul Constanța, capitala Dobrogei!" În numai o lună, bulgarii puneau piciorul în capitala Dobrogei (iar Averescu avea să moară tocmai în 1938).
 
În intervalul 7-10 septembrie 1916, știrile din ziarele dobrogene insuflau însă optimism populației civile. Dăm alt text ca exemplu (tot un buletin oficial, nr. 22, al Marelui Cartier General: "Germano-turco-bulgarii se retrag în Dobrogea dând foc la sate... În ziua de 7 septembrie inamicul compus din trupe germane, bulgare și turcești, a fost respins, s-a retras mai spre Sud..."
 
Așa cum era normal, "Victoria" abundă în știri ce au ca subiect războiul aflat în plină desfășurare. Un articol se numește "Feriți-vă de spioni!", iar în el este îndeamnat poporul să lupte împotriva agenților secreți: "... spionii  aflători în orașul nostru, cari se interesează de tot felul de mișcări de trupe. Datoria către scumpa noastră patrie vă obligă să vă străjuiți necontenit asupra  operațiunilor făcute de acești spioni și să denunțați la timp autorităților noastre orice constatare în această direcțiune, aducând astfel un serviciu țărei...".
 
Ulterior s-a dovedit că populația civilă a Constanței avea motive foarte serioase de îngrijorare. În scurt timp, orașul lui Ovidius și întreaga Dobroge avea să cadă sub ocupația străină. În această perioadă neagră, singura gazetă avea să fie una în limba germană, despre care vom scrie însă, pe larg, în articolul viitor...
(Va urma)
 
Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului  Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBRUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PETCU, Marian Petcu - Presa "anilor de foc" - Secvențe din jurnalismul Primului Război Mondial"
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
VICTORIA, Victoria, ziar constănțean, numerele din 8 și 9 septembrie 1916
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VI) Traiul cotidian, probleme și măsuri administrative