#citeșteDobrogea Dobrogeanul Alexandru Claudian, în panteonul personalităților științei și culturii românești

În familia generalului Floru Claudian, inginer topograf atașat al Institutului Geografic al armatei (prezent şi în Războiul din 1877, şi în 1916), și al Eufimiei, care cobora din neam de boieri, participanţi la Revoluţia din 1848, se naște pe 8 aprilie 1898, la Cernavodă, copilul Alexandru.
Viitorul filosof avea să-și însoţească tatăl în diferite garnizoane militare, astfel că studiile Ie-a făcut în diverse oraşe.
Astfel își face cursurile primare și primele două clase de liceu la Craiova și Caracal, apoi la Buzău, Vaslui și București, unde-și trece și bacalaureatul.
Intră în Școala militară de la Botoşani, apoi la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Nicolae lorga, Ovid Densuşianu, Mihail Dragomirescu, Charles Drouet. Îşi ia licenţa în 1922, cu menţiunea „Magna cum laude”.



Între 1923-1929, funcţionează ca profesor suplinitor de filozofie şi limba franceză, la diverse licee bucureştene de elită („Minai Viteazu", „Spiru Haret", „Gheorghe Lazăr", „Mihai Eminescu"). Este perioada când își începe și activitatea publicistică semnând alături de Ștefan Zeletin, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Ion Pilat în „Pasul Vremii”, „Curentul nou”, „Șantier”. Este prezent uneori numai cu inițialele A.Cl., Al.C., A.C., alteori cu pseudonimul Anton Costin, cu cronici, note și însemnări pe marginea cărților și revistelor, însemnări situate la confluența dintre sociologie și literatură.


În 1928, Dimitrie Gusti îi încredinţează un Seminar de Istoria Doctrinelor, dar renunţă în favoarea catedrei de la Liceul Militar şi a activităţii de asistent suplinitor la Seminarul de Filozofie Antică, la catedra prof. Ştefan Zeletin, din laşi. Predă şi la Catedra de sociologie şi etică, de istoria filozofiei vechi şi medievale.


La 31 de ani, cu o orientare teoretică marxistă, își încheie perioada căutărilor de început, îndreptându-se spre o activitate simultană pe planul liricii, filozofiei, sociologiei.
Teza de doctorat pe care o susține în anul 1930, constituie, de fapt, o sinteză a preocupărilor și studiilor din anii anteriori, reflectate și în articolele și recenziile din revistele cu care colabora.
În 1932 Claudian suplinește catedra de sociologie și etică, iar între 1934-1936 preia catedră de istoria filozofiei vechi și medievale până în 1937, când pleacă pentru 1 an la Paris, ca bursier, după publicarea cărţii „Originea socială a filozofiei lui Auguste Comte” (Bucureşti, 1936), elogios primită.


În 1940, revine, cu titlul de Conferenţiar, la Catedra de filozofie şi logică.
Îi apar în această perioada lucrările: Cercetări filozofice și sociologice, Colectivismul în filozofia lui Platon, Cunoaștere și suflet, în care se materializează crezul sau politic. Acum este și o fecundă perioada publicistică, semnând frecvent în revista democrată „Lumea nouă”, sub pseudonimul I. Rasmerita.
Prin desființarea catedrei de sociologie de la Iași, este numit conferențiar de psihologia copilului normal și patologic la Facultatea de medicină din aceeași localitate.


În 1954 îndeplinește funcția de secretar de secţie la Academia R.P.R., apoi cercetător la Academia Română - filiala laşi. Perioada ieşeană a fost deseori întreruptă de reveniri la Bucureşti, pentru documentare sau pentru întâlniri cu vechii săi prieteni: Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, George Călinescu.


Activitatea de bază se circumscrie sociologiei beletristicii. O parte din studiile aparținând domeniului sociologiei literaturii, versurile sale și fragmente din lucrarea închinată prozei franceze din secolul al XIX-lea le publică după 1957 în revista „Iașul literar”. Sensibilitatea și gândirea sa artistică îl conduc spre o activitate literară în care se afirmă ca poet, traducător din literatura franceză și germană și ca fin critic literar. Colaborează la foarte multe ziare și reviste: Viața studențească, Facla literară, Revista tineretului, Viață literară, Contemporanul, Ideea europeană, Viața românească, Iașul literar.


Moare la Spitalul Fundeni, de o boală necruţătoare, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu, printre personalităţile ştiinţei şi culturii româneşti.


Volume: „Cercetări filosofice şi sociologice” - laşi, 1935; „Colectivismul în filosofia lui Platon” - laşi, 1936; „Originea socială a filozofiei lui Auguste Comte” - Bucureşti, Editura Fundaţiei, 1936; „Curs de metodologie” - laşi, 1939; „Cunoaştere şi suflet” - laşi, 1940; „Antisemitismul şi cauzele lui sociale” - Bucureşti, 1945; „Reflexiuni asupra originii războiului actual” - Bucureşti, 1945; „Senin”. Versuri - Bucureşti, 1972, ediţie îngrijită de Constantin Crişan. Foarte multe manuscrise au fost donate de doamna Claudian Bibliotecii Universitare din Constanţa.


În patrimoniul Bibliotecii Universității Ovidius se află Fondul Claudian din care fac parte:

• 23 caiete manuscris cu versuri originale semnate Anton Costin și traduceri din mari scriitori și poeți francezi și germani :Verlaine,R. Bellau, Heredia, Th. Gautier, Alphonse de Lamartine, Jean Bertand, Clement Marot, Voltaire, Le Conte de Lisle, Joachim du Bellay, Andre Chenier, E. Rostand, La Fontaine, Ducis, V. Hugo, A. SullyPrudhomme, N. Lenau, Ch. Baudelaire, J.W. Goethe, H. Heine,etc. pagini dactilografiate cu toate traducerile și poeziile din caietele manuscris
• 2550 pagini manuscris cu notițe ale cursurilor de istoria doctrinelor,de filozofie antică, de sociologie și etică de istoria filozofiei vechi și medievale și de psihologia copilului normal și patologic;
• 250 pagini cu însemnări și versuri
• 22 pagini acte personale și pașaportul
• 21 scrisori către Al. Claudian expediate de către Zoe Solomonescu-soția sa 19 scrisori personale

Sursa foto: Facebook Biblioteca județeană „I.N. Roman”
Sursa text: univ-ovidius.ro și „Dicționar de personalități dobrogene”, vol. III


Citește și:

#citeşteDobrogea: 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“