Constanța acum 100 de ani Virgil Andronescu și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol

 
Constituția din 1923 reglementează și organizarea statutului unitar și indivizibil și a autorităților acestuia, norma menționând existența județelor, compuse din comune. Cert este că, în această perioadă, vorbim despre o centralizare excesivă, autoritățile locale fiind, in genere, numite și controlate de autoritatea centrală. Astfel că, raportându-ne la anul de referință 1924, observăm că nu putem vorbi despre alegeri pentru autorităților locale, ci doar pentru cele parlamentare.
 
De abia în anul 1925 este adoptată Legea  pentru  unificare  administrativă, pe care o considerăm  mai  degrabă o lege de centralizare administrativă, opinie fundamentată pe controlul asupra deciziilor organelor administraţiei locale în raport cu cele ale reprezentantului guvernului. Chiar dacă a fost reglementat un consiliu local ales de cetățenii cu reședință,  celelalte  aspecte  adoptate  au  fost  în  sensul centralizării administrative - primar ales de consiliul local, statul păstrează „directive generale conform legilor şi controlul“ etc. 
 


Constanța în anul 1924 - context administrativ și politic. La Primărie… tot un Virgil
 
Astfel că aparatul Primăriei orașului Constanța - comisia interimară, judicios spus, raportându-ne la organizarea administrativă de la acea vreme - era format din Virgil Andronescu, președinte (primar), Petre I. Nițescu, vice-președinte, Grigore Roșu, vice-președinte, membrii comisiei: D. Dimtriu, M. Atanasiu, D. Țimnaș, C. Alimănișteanu, N. Zarguzone, P. Poladian, P. Ciupercescu, llie Seny, D. Beloiu, Gh. Popa (ofițer al stărei civile), St. Marinescu, G. Resner, Badea Spănu, Murat G. Ali; loan Focșa, secretar general, Dumitru Perjescu, director, Nicolae Dordea, șef birou, Ch. Cristescu, avocat și șeful contenciosului, Ion N. Bulucescu, directorul contabilității, Teodor Niculescu, casier, Grigore Săvescu, subcasier. Sediul Primăriei se afla în actuala clădire a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din piața Ovidiu, pe atunci numită piața Independenței.

Virgil Andronescu, un liberal convins. Primar de patru ori
 
Virgil Andronescu s-a născut în anul 1871, în comuna Surpatele, din județul Vâlcea. Cursurile primare le-a făcut la Târgu Jiu și Râmnicu Sărat, iar studiile secundare le-a urmat la Liceul „Sfântul Sava” din București. Tot în Capitală a absolvit și Facultatea de Litere și Filosofie. În anul 1899 a fost numit profesor la Liceul „Maxim” din Brăila, dar, în același an, a fost transferat la nou înființatul gimnaziu din Constanța, pe care l-a condus, în calitate de director, în anul 1900.
 
Inițial s-a înscris în Partidul Național Liberal, din care demisionează în anul 1930 pentru a se înscrie în Partidul Național Liberal – Brătianu, partidul lui George Brătianu, care a funcționat între 1930-1938.
 
Virgil Andronescu este ales în consiliul comunal al orașului Constanța în anul 1902 (29 noiembrie 1902 - 6 decembrie 1904).
 
A ocupat demnitatea de ajutor de primar de la 4 iulie 1907, până la 23 mai 1908. În patru rânduri a fost primar al orașului: de la 23 mai la 1 august 1908 (girant), de la 7 iulie la 9 decembrie 1910, de la 28 august 1913 la 26 ianuarie 1920 și de la 27 ianuarie 1922 până în februarie 1925.
 
Vergil Chițac, tot un liberal „convins“
 
Vergil Chițac, născut pe 10 septembrie 1962, în localitatea Istria, din județul Constanța, este primarul în funcție al municipiului Constanța. Până la începutul anului 2016 a fost rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, moment în care s-a retras din Marină cu grad de contraamiral.
 
A candidat la funcția de primar al Constanței la alegerile locale din 2016, din partea PNL, însă a pierdut alegerile, câștigate de Decebal Făgădău (PSD). Totuși,  a fost ales senator PNL tot în anul 2016 la alegerile parlamentare.
 
În anul 2020 candidează pentru primăria Constanța din partea PNL și, de această dată, este ales primar pentru un mandat de patru ani. În iulie 2024 câștigă cel de-al doilea mandat de primar, tot din partea PNL.
 
Primul mandat al primarului Chițac a fost marcat de critici intense ale  presei locale și ale constănțenilor afectați, critici cauzete de modalitatea de desfășurare a  lucrărilor de reabiliatare a diferitor bulevarde și străzi.
 
Alte autorități și instituții din Constanța anului 1924

Prefectura, cu sediul pe strada Traian nr. 29, denumire încă actuală, era condusă de N. T. Negulescu, director fiind R. Roșculei, M. Mironescu, secretar al serviciul județean, M. Gadidoo, șef al serviciului ad-tiv, I. Atanasiu, contabil, șefi de birouri: Dumitriu-Codru, St. Balicescu, A. Draghicescu, St. Coslacea, T. Stefănescu, I. Trufașu, Constanta Toma, Ecaterina Mateescu.
 
La nivelul sistemului jurisdicțional, Curtea de Apel, aflată pe strada Traian, Palatul de Justiție, era condusă de Al. Anastaiu, Tribunalul, același sediu, era condus de I. Oprescu, judecătoria, cu sediul în incinta Primăriei, era condusă de Gheorghe Iorgulescu, iar Parchetul de Athanasie N. Dumitrescu.
 
Portul se afla sub conducerea comandorului Popescu Ștefan.
 
Camera de Comerț și Industrie avea sediul pe strada Carol, numărul 6, astăzi bulevardul Tomis. Președintele acesteia era Gheorghe I. Georgescu, iar vicepreședinte I. EI. Petrescu, secretar general fiind Ion lonescu. Membrii Camerei erau Florea I. Florea, Pincus Șapira, D. Rizescu, D. St. Dumitriu, Ion Funogea, Ion Golea, Dutu R. Papuc, Constantinescu A. Răduescu, Suleiman Abdul Hamid, I. D. Xantopol și Oct. Valeanu.
 
Atmosfera și imaginea completă a orașului din anul 1924, cuprinzând străzi, magazine, restaurante etc., poate fi lecturată în articolele din seria #GhidDobrogean1924.
 

Bibliografie:
 
Daniela Antonescu, „Evoluția reformelor administrativ-teritoriale din România în ultimul secol“, editura Academiei Române, București, 2018 
Th. Ionescu, „Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat“, Institutul grafic „Albania“, Constanţa, 1924; 
Petre Covacef, „Onomastica străzilor din Constanța“, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Stelian Neagoe, „Istoria guvernelor României de la începuturi - 1859 până în zilele noastre – 1995“, editura Machiavelli, București, 1995
Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, „Drept Constituțional și Instituții Politice“, editura C.H. Beck, București, 2023
Dana Apostol Tofan, „Drept Administrativ. Noțiuni introductive. Administrație publică“, volumul I, editura C.H. Beck, București2024
Aurelian Giugăl, „Arheologie electorală. Particularităţi istorico-electorale în România şi Dobrogea interbelică (1919-1937)“,  Studia Politica: Romanian Political Science Review, 2011, 11(2), 255-273
Cristian Bențe, „Legile Administrative Româneşti din Perioada Interbelică“, în revista de Administraţie Publică și Politici Sociale
Aurelia Lăpușan, „Istoria Dobrogei. Virgil Andronescu - un primar al Constanței cu multă grijă pentru locuitorii orașului, în ZIUA de Contanța, publicat pe 21 iunie 2024, accesat la 17.07.2024
Adrian Ilie, „#citeșteDobrogea. Liberalism și liberali în Dobrogea centrală (II)“, în ZIUA de Constanța, publicat pe 24 aprilie 2019, accesat pe 17.07.2024 
Dima Nancu, „#citeșteDobrogea.Personalități dobrogene marcante în domeniul politic - Virgil P. Andronescu, Constantin Angelescu, Mihail Coiciu“, în ZIUA de Constanța, publicat pe 31.07.2021, accesat la 17.07.2024
Constituția României din 1923, www.cdep.ro, accesat la 5.07.2024
Legea nr. 95 din 13 iunie 1925, www.legislatie.just.ro, accesat la 5.07.2024 

Citește și:

Constanța acum 100 de aniZiarul constănțean „Dacia“ - început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de aniRomânia după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării