#DobrogeaDigitală Motivul pentru care BOR a condiționat intrarea în țară a călugărilor de la Athos în 1929
09 Mar, 2021 00:00
09 Mar, 2021 00:00
09 Mar, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
2963
Marime text
După cum am amintit într-un articol precedent, „Piesă de teatru pentru sprijinirea calendarului îndreptat”, trecerea de la calendarul Iulian la cel Gregorian avea să ridice mari probleme interne la nivelul Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume.
Vechiul calendar, cel Iulian, cunoscut azi cu numele de „stil vechi”, era cu 13 zile în urmă față de calendarul Gregorian. Cu toate acestea, creștinii ortodocși din întreaga lume erau reticenți în a accepta calendarul îndreptat, considerând că acesta este „unealta propagandei și a tendinței catolice de prozelitism”.
Biserica Ortodoxă Română a acceptat calendarul îndreptat în anul 1924, în urma Sinodului pan-ortodox de la Constantinopol, din anul 1923, unde s-a discutat despre adoptarea reformei calendarului și de biserica Răsăritului. Hotărârile au produs o schismă a lumii ortodoxe. Pentru a îi informa pe toți creștinii ortodocși, cei mai mulți dintre ei reticenți, de beneficiile reale ale calendarului îndreptat, Biserica s-a folosit și de presa bisericească, prin publicarea de predici, studii, materiale informative sau chiar piese de teatru.
Cu toate acestea, mulți preoți mireni și călugări, dar în special călugării români de la Athos, nu s-au conformat noilor hotărâri sinodale și, pe lângă faptul că oficiau slujbele după calendarul iulian, îi îndemnau și pe credincioși să respecte în continuare „vechiul calendar”. Acest fapt a produs multe neplăceri în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Una dintre acestea a reprezentat-o serbarea Paștelui din anul 1929 la două date, calculate după cele două calendare. Detalii aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr 4, anul VI, aprilie, 1929.
Pentru „a preîntâmpina eventuale neorânduieli, în privinţa sărbătoririi Sf. Paşti”, Sfântul Sinod a cerut ajutorul Ministerului Cultelor, care, l-a rândul lui s-a adresat Ministerului Justiției. Răspunsul Ministerului Cultelor nu s-a lăsat așteptat și a fost în totalitate în favoarea Bisericii Ortodoxe Române: agitatorii împotriva bisericii au fost dați pe mâna justiției, călugării din afara țării, în special cei din veniți de la Muntele Athos, erau întorși de la graniță dacă nu aveau aprobarea Sfântului Sinod, iar preoților potrivnici din țară urma să li se oprească salariul în urma unei liste întocmite de Biserică.
„La adresa Înalt Prea Sfinţiei Voastre No. 155 a. c., avem onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
1) S-au luat dispozițiile necesare ca toată oficialitatea să respecte hotărârea Sfântului Sinod în privinţa sărbătoririi Sf. Paşti:
2) În ce priveşte pe agitatorii contra bisericii pe tema Paştilor, am cerut Ministerului de Justiţie să ia măsurile prevăzute de codul penal.
3) Am intervenit la siguranţa generală a statului ca monahilor veniţi de peste hotare şi mai ales de la Sf. Munte să nu li-se permită intrarea în ţară decât cu autorizarea Sf. Sinod.
4) Rugăm să ni se arate precis, care preoţi continuă să scrie şi să agite contra hotărârii Sf. Sinod, pentru a li se opri salariul de la stat.
Primiți, vă rugăm, Înalt Prea Sfinţite asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. Ministru, (ss) Dr. Aurel Vlad”.
#citește mai departe în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr 4, anul VI, aprilie, 1929.
Foto: Muntele Athos în imagini
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citește și:
#Dobrogea Digitală: Predarea istoriei religiei în școli
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii