#DobrogeaDigitală „Pentru o bibliotecă dobrogeană”

În numărul 22 al ziarului „Dobrogea Jună”, din 4 martie 1939, găsim o intervenție a jurnalistului Roman Secăreanu, care se constituie într-un excurs asupra istoriei primelor biblioteci comunale, fiind în același timp o entuziastă sugestie de înființare a unei cuprinzătoare biblioteci dobrogene.



Ca deziderat – pe care autorul îl vede fezabil – viitoarea instituție tomitană ar urma să întreţină legături cu marile edituri din ţară şi din străinătate, să se aboneze la reviste literare şi de specialitate, adunând tot ce s-a scris despre Dobrogea şi dobrogeni, devenind astfel „o carte de vizită demnă de trecutul istoric al regiunii şi de importanţa mereu crescândă pe care Constanţa o capătă în dezvoltarea culturală şi economică a Ţinutului.” Un alt vis al autorului este Palatul Cultural al Dobrogei, un proiect vehiculat în deceniul 3 al secolului trecut, care a rămas, din lipsă de fonduri, doar atât: schița unui impunător imobil neoclasic, pe masa de lucru a arhitectului interbelic George Cristinel.

Articolul pe care îl reproducem mai jos a fost antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop” și poartă titlul „Pentru o bibliotecă dobrogeană”.
 

„Dintr-o lăudabilă iniţiativă a forurilor conducătoare - acum câţiva ani - primăriile au fost obligate prin lege, să înfiinţeze şi să întreţină biblioteci comunale. Iniţiativa a găsit sprijinitori în rândurile edililor şi datorită înţelegerii acestora, multe oraşe se găsesc azi înzestrate cu biblioteci care le fac cinste.
De pe urma acestei ofensive culturale, Constanţa are o bibliotecă comunală. Datorită însă faptului că a luat fiinţă în urma iniţiativei oficiale - care nu a găsit - ca în alte părţi - una sau mai multe biblioteci particulare pe care să le contopească - această bibliotecă constănţeană este o bibliotecă de lectură. Ea împlineşte un mare gol - e drept - dar nu este suficientă.

Ţinutul "Marea", în cuprinderea sa, înglobează aproape toată Dobrogea, deci ţinutul cel mai bogat în vestigii antice, pământul care la fiecare săpătură dă la iveală o pagină de istorie îngropată de înaintaşi. Este regiunea în care am avut una din cele mai temeinice aşezări romanice. Piesele găsite aici, au format obiectul cercetărilor asidue a multora dintre cercetătorii trecutului nostru, în fruntea cărora se află uriaşa personalitate a lui Vasile Pârvan.

Istoricii şi arheologii streini au găsit aici preţios material de studiu. Şi dacă azi la Facultăţile de litere din Italia, studenţii îşi aleg pentru tezele de doctorat, subiecte din literatura noastră, mâine, desiguri, vom găsi istorici şi arheologi care să se dedice cercetărilor istorice în România. Şi vor veni în regiunea reprezentativă, adică în Dobrogea. Muzeul Regional din Constanţa oferă numai posibilitatea de a studia un număr limitat de piese - cele aflate în Muzeu. O bibliotecă informativă asupra tuturor chestiunilor acestora, metodic organizată, ar da tuturor cercetătorilor - români sau străini - posibilitatea de a-şi procura materialul informativ de care au nevoie.

În afară de biblioteca de lectură - existentă astăzi - e nevoe de o bibliotecă dobrogeană, o bibliotecă regională, deci, care să aibă un caracter strict informativ asupra tuturor problemelor interesând trecutul şi prezentul regiunii acesteia. Cercetările şi informaţiunile, obţinute la sursă, au fost totdeauna cele mai sigure, întrucât oferă posibilitatea de a verifica pe teren toate informaţiunile căpătate în muzeu sau bibliotecă. Vedem această bibliotecă dobrogeană organizată pe secţiuni, cam în modul următor: 1. Secţiunea de preistorie şi arheologie (completată cu material documentar, machete, stampe, fotografii etc.) 2. Secţiunea de geologie 3. ( ... ) şi 4. o secţiune etnografică, cu subdiviziuni pentru folklor, manifestaţiuni artistice şi literatură, ultima cuprinzând literatură specific dobrogeană şi toţi scriitorii dobrogeni. Aşa cum e preconizată, ar părea că biblioteca regională dobrogeană n-ar fi accesibilă decât unui număr de iniţiaţi. Când însă vom avea anexată la această bibliotecă informativă actuala bibliotecă de lectură a Muzeului municipiului, şi le vedem la un loc în viitorul Palat cultural dobrogean de care vorbeşte d-l Eugeniu V. Haralambie în ultimul număr al revistei Gânduri dela Mare, această problemă se soluţionează de la sine. Pentru modul de organizare al bibliotecii şi materialul informativ necesar, există un ghid de necontestată valoare în minuţioasa "Bibliografie a Dobrogei" a lui S. Greavu - Dunăre (pentru anii 425 a. Hr. - 1928 d. Hr.) publicată în "Memoriile Secţiunii istorice", editată de Academia Română, Seria III, Tomul IX, 1928 - 1929.

Biblioteca întreţinând legături cu marile edituri şi anticarii din ţară şi din străinătate, abonată la toate revistele literare şi de specialitate, adunând tot ce s-a scris despre Dobrogea şi de către dobrogeni, va fi o carte de vizită demnă de trecutul istoric al regiunii şi de importanţa mereu crescândă pe care Constanţa o capătă în dezvoltarea culturală şi economică a Ţinutului.
Sugestiile acestea ar părea că niciodată nu vor fi transpuse în fapt.

Dar sugestiile apar numai atunci când realizarea lor este doar o chestiune de timp. Era mai greu altădată.
Acum însă, când peste tot avem «the right man in the right place», adică om potrivit la loc potrivit, sunt sigur că biblioteca dobrogeană va deveni o problemă de actualitate care va fi curând rezolvată, pentrucă diriguitorii Ţinutului Mării şi a Municipiului, porniţi pe realizări, nu pot lipsi Tomisul de cartea de vizită ce-i este necesară.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: captură youtube/tvr cultural


Citește și:

#Dobrogea Digitală: „Mille a fost cel dintâi care a orânduit, în ţara românească, plata produselor gândirii!”

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”