#DobrogeaDigitală Constantin Brătescu – promotor al Dobrogei și al valorilor sale

„Analele Dobrogei“ a devenit astfel cea mai importantă publicaţie cultural-ştiinţifică din spaţiul pontic, găzduind în paginile sale nume prestigioase şi problematici actuale ale culturii şi societăţii româneşti interbelice. Printre cei care au semnat articole în paginile acestei publicaţii se numără: Nicolae Iorga, I.N. Roman, Simion Mehedinţi, Constantin D. Pariano, Grigore Sălceanu, Krikor H. Zambaccian, Pericle Papahagi, col. Marin Ionescu Dobrogianu, Ion Marin Sadoveanu.

În 1924, revista avea să apară la Cernăuţi, unde Constantin Brătescu a fost numit profesor la Catedra de Geografie a universității, devenind apoi decan al Facultăţii de Ştiinţe.În revista „Analele Dobrogei“ - anul V și VI, 1924-1925, aflată în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța, este prezentat discursul lui Constantin Brătescu ocazionat de inaugurarea cursului de geografie de la Universitatea din Cernăuţi, din data de 1 decembrie 1924. Prof. Constantin Brătescu argumentează importanța cercetării nu doar în dezvoltarea domeniului geografiei, ci și în formarea tinerilor prin asimilarea unei discipline științifice.

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF  

„Scopul urmărit a fost acela de a se creea şi în Cernăuţi un centru de activitate geografică alături de celelalte mai vechi din oraşele Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Am primit cu bucurie această însărcinare, cedând nu numai îndemnului însufleţit de înalte preocupări culturale și patriotice al D-lor I. Nistor, Ministrul Bucovinei, I. Simionescu, profesor în laşi şi mai ales al d-lui S. Mehedinţi, fostul meu profesor dela Universitatea din Bucureşti, creatorul geografiei moderne şi al generaţiei nouă de geografi din ţara noastră, ci şi unui îndemn mai intim - sufletesc, de iubire faţă de această frumoasă provincie românească, precum şi de obligaţie faţă de cultura noastră naţională. Am părăsit, aşadar, cu inima strânsă pământul natal al Dobrogei, unde pornisem la realizarea unui frumos program de activitate culturală, spre a răspunde tuturor acestor îndemnuri şi a începe o nouă a ctivitate în Bucovina.

 

Sufletul tinerimii are nevoie să se oţelească printr'o disciplină știinţifică, în vederea activităţii viitoare, nu numai de oameni de cultură, dar şi de cetăţeni ai acestui stat. Un popor fără un crez naţional este un popor pierdut, o massă amorfă care nu poate oferi decât material de prelucrat pentru naţiunile cristalizate în jurul unui asemenea crez; o turmă zoologică, cufundată în viaţa organică şi lipsită de ceea ce dă nobleţe fiinţei unui popor; un trib, o semi-naţie, dar nu o naţiune“.

În 1935 devine membru al Academiei de Ştiinţe din România, iar în 1938 i se încredinţează conducerea secţiei de geografie a Universităţii din Bucureşti.

Constantin Brătescu se stinge din viaţă la 23 octombrie 1945, lăsând în urmă o bogată operă ştiinţifică, pedagogică şi literară. În cinstea uriaşei sale personalităţi, Colegiul Naţional Pedagogic din Constanţa îi poartă cu mândrie numele.