#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David „Streini în țara lor”, dobrogenii își cer drepturile

Acordarea drepturilor politice pentru cetățenii din Dobrogea s-a realizat abia după mai bine de trei decenii de la revenirea provinciei sub administrație românească.
Legea din 19 aprilie 1909, completată de Referendumul din 16 aprilie 1910, stipula că locuitorii din judeţele Tulcea şi Constanţa primeau aceleaşi drepturi înscrise în Constituţie ca şi ceilalţi români din Regat, putând să-și trimită reprezentanți în Parlament.

Însă limitele acestei legi au fost recunoscute chiar de promotorii săi liberali. Lipsa unei educaţii civice adecvate a făcut ca multora dintre vechii locuitori ai provinciei, mai cu seamă transilvăneni strămutați în Dobrogea, să li se refuze aceste drepturi.

Un articol descoperit în ziarul „Dobrogea Jună” VIII, nr. 1, din 22 decembrie 1911 (indexat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”) se referă la eforturile repetate ale acestor locuitori de a-și căpăta drepturile declinate de o lege prost întocmită, prin petiții și audiențe nenumărate la autoritățile centrale.

Legea avea să se modifice pe 3 martie 1912, după ce o delegaţie a dobrogenilor, prin mijlocirea jurnalistului Constantin N. Sarry, s-a întâlnit cu regele Carol I, care a mijlocit recunoașterea  drepturilor politice înscrise în Constituţia României, pentru toți locuitorii provinciei dintre Dunăre și mare.
 

„Purtaţi de atâtea ori cu vorba şi faţa cu nepăsarea politicianilor locali, Dobrogenii, decretaţi streini în ţara lor, nu pregetă să bată neîntrerupt drumul la Bucureşti, cerşind dreptatea pe care le-a îngrădit-o o lege ienicerească şi le-au răpit-o nişte judecători, împotriva cărora - dacă ar fi fost aspri şi egal exigenţi cu toată lumea - n-ar fi putut nimenea zice nimic.
Astfel o nouă comisiune compusă din d-nii: dr. Parusi, dr. ing. Frangopol, Eduard Brenner, Etern Şerif, Nicolae Vâlcu, Chiriac Frangopol, consilier comunal din Constanţa, Christu Farmachi şi X. Teodoru, s-a prezentat în audienţă la d. Prim ministru, căruia i-a înmânat următorul memoriu:
Domnule Prim ministru,
Subsemnaţii locuitori vechi din Dobrogea, bazându-se pe făgăduelile ce aţi binevoit a ne face că veţi interveni pentru îndreptarea nenorocitei stări ce ni s-a creiat prin exclusivismul comisiunilor instituite pentru întocmirea primelor liste electorale, în urma, cărora au rămas depărtaţi dela cetăţenie peste 5000 capete de familiere prezentând 20.000 de locuitori, cu profund respect venim a vă ruga să binevoiţi a ne lua sub ocrotirea dv. propunând cât de grabnic o soluţiune a situaţiunei netolerabile în care ne aflăm.
Fii devotaţi ai nouei noastre patrii adoptive ne-am supus de bună voe tuturor sarcinelor timp de treizeci de ani şi nu este echitabil că acuma, când după o îndelungată aşteptare ni s-a dat dreptul de a fi egali cu fraţii noştri, să fim îndepărtaţi de familia mare a românilor pe care am îmbrăţişat-o cu dragoste şi iubire şi să rămânem în ţara noastră fără de patrie. S-a recunoscut de toată lumea greşelile comise în aplicarea leg ei din 1910 şi dispoziţiunile ei draconice. O revizuire cât de largă se impune şi suntem încredinţaţi că omul de bine care ne-a promis că ne va veni în ajutor nu va uita nici de astă dată cuvântul dat.
Binevoiţi, etc.
 
D. Carp, grăbit ca întotdeauna, a răspuns următoarele puţin cuvinte delegaţilor:

- Cunosc chestiunea d-stre şi nu mai era nevoe de cheltuieli şi de drumuri. V-am promis atât cu cat şi Majestatea Sa că voiu veni cu o lege modificatoare care să vă mulţumească.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA IN FORMAT PDF 

 

Comisiunea s-a prezintat apoi la d. ministru de Interne. înmânându-i şi d-sale o petiţiune cu următorul cuprins:

Domnule Ministru,
Lucrările comisiunilor pentru întocmirea listelor electorale în Dobrogea s-a terminat. Un mare număr de cetăţeni devotaţi nouei lor patrii au fost îndepărtaţi dela cetăţenie. Ultima lor speranţă, recursul în casaţie a dat numai, rezultate negative şi astfel peste 5000 de capete de familii sunt astăzifără de patrie. Nu ştim dacă legea din 1910 a fost prea aspră sau dacă aplicarea ei a fost greşită.
Fapt este, că noi cari timp de 30 ani am primit sarcinele ce ne impunea noua noastră patrie ne vedem astăzi dezavuaţi. Nu este nici drept, nici echitabil ca să suferim consecinţele unei legi nelămurite bine şi să rămânem mai departe în nelinişte expuşi a pierde situaţiuni şi drepturi câştigate.
Venim cu inima zdrobită a vă cere ajutor pentru noi şi pentru copiii noştri pe cari i-am crescut în sentimente de iubire pentru ţară. O revizuire a lucrărilor comisiunilor se impune, fie printr-o nouă lege, fie prin lămuriri date de Parlament asupra Iegei actuale. V-aţi interesat de aproape de lucrările acestor comisiuni şi de rezultatele ce au dat, avem încredere că veţi bine-voi a susţine dreapta noastră cauză înaintea Parlamentului şi că veţi cere cât de repede îndreptarea unei stări netolerabile.
Binevoiţi a primi d-le Ministru ...

 
D. Marghiloman, după citirea memoriului de mai sus, a făcut următoarea declaraţiune:
 

- Cunosc nedreptatea ce vi s-a făcut şi chiar am stabilit ca, în timpul vacanţei, să lucrăm la un proect de lege, prin care vom aduce modificările necesare. Legea modificată va fi astfel alcătuită ca toţi cei cari posedă imobile rurale sau au avut posesie de stat, să fie recunoscuţi de drept ca cetăţeni români. Vom da de asemenea dreptul comisiunei ce vom institui să judece după prezumţiuni şi să aibă în vedere şi moralitatea individului.
La replica d-lui Eduard Brenner că coloniştii germani nu intră în condiţiunile autohtonilor şi nici nu se menţionează ceva despre ei în actuala lege, d. Marghiloman a adăogat:
Chiar acesta este motivul pentru care noi ţinem mult să modificăm legea, întru cât dobrogenii autohtoni, după lege, sânt deja cetăţeni români şi numai printr-o rea interpretare a legii de către cele două comisiuni (cari au făcut distincţie între supus şi cetăţean - care e tot una) au fost respinşi. Aşa dar, după cum v-am spus - a conchis d. Marghiloman - imediat după sărbători vom veni cu o lege, cu a cărei întocmire am însărcinat pe d. Paul Negulescu, profesor universitar, care va candida, ca guvernamental, la dv. ”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”  

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop” de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Dobrogea în preajma primelor alegeri – „dezinteresare criminală”