#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul comandorului Mocanu Gheorghe

 
 

• Marian Moșneagu (n. 29 iunie 1961, Boroaia, Suceava, România) este un istoric român, specializat în istorie navală. A desfășurat și desfășoară o activitate publicistică intensă, focusat în general pe teme ale istoriei contemporane, cu precădere pe cele care privesc marina română. 

Volumul de faţă este dedicat amiralilor şi ofiţerilor de marină români angrenaţi în rezistenţa anticomunistă şi se constituie într-o încercare de rememorare a represaliilor şi a umilinţelor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, în timpul anchetelor şi a detenţiei, precum şi a tributului plătit pentru îndârjirea şi tenacitatea cu care s-au opus regimului totalitar instaurat în România după 1947.
 


Lucrarea pune în balanţă, cu argumentele veridice ale informaţiei arhivistice, strategia de impunere samavolnică a noii ideologii a dictaturii proletariatului cu abordarea brutală şi demoralizatoare a acţiunii de restructurare a organismului militar românesc, într-o perioadă de tranziţie de la instituţia tradiţională la armata populară, tranziţie dirijată şi controlată de consilerii sovietici şi ulterior de Partidul Comunist Român, prin Direcţia Superioară Politică a Armatei (D.S.P.A.) şi locţiitorii politici ai comandanţilor de la toate eşaloanele. În marea lor majoritate, mărturiile documentare provin din Arhivele C.N.S.A.S., fondul „P” („Penal”), excepţie făcând cele din Arhiva S.R.I., respectiv din Arhivele Militare Române.ă“, de Marian Moșneagu.
 
Cazul comandorului Mocanu Gheorghe

La data de 26 august 1947, Căpitan-comandorului Gheorghe Mocanu declara organelor de anchetă activitatea sa legată de Cercul Profesional Militar al Partidului Naţional Ţărănesc.
 

„Subsemnatul cpt.-comandor Mocanu Gheorghe, domiciliat în Bucureşti, Şos. Panduri, nr. 62, declar următoarele:

Sunt născut la Constanţa în anul 1905, luna noiembrie, ziua 9. Părinţii mei: Gheorghe Mocanu, funcţionar public, decedat în anul 1933; Angela, actualmente Ghica, domiciliată în com. Ferdinand, jud. Constanţa. Am o soră, Elvira It.-col. Novasart, profesoară de liceu.

Căsătorit prima oară cu Elisabeta (Theohari) Oprescu, divorţat. Doi copii, fete: Ioana, 19 ani, studentă şi Maria, 17 ani, elevă. Căsătorit a doua oară cu Madeleine Nichifor, copil o fată de 2,5 ani.

Şcoala primară la Constanţa, la Liceul „Mircea cel Bătrân“ (liceu real). În Şcoala Navală în anii 1922-1924. Primii trei ani de ofiţer ambarcat pe bricul „Mircea” (vechi), când am făcut Şcoala Specială. Din 1924 până în 1927 am fost fie ambarcat la Constanţa sau în voiaje de instrucţie, fie în oraşul Constanţa la unitate (şcoală). Voiaje de instrucţie în Marea Neagră, Egee, Mediterana şi Adriatica (1925).

Căsătorit prima oară în 1927, apoi iarăşi ambarcat pe N.M.S. „Mărăşeşti”, ca ofiţer la bord un an. În anul 1928 la Baza Navală și Divizia de Mare Constanţa. În anul 1929-1930 la Institutul Militar de Educaţie Fizică Bucureşti.

În 1930 ofiţer de cadre la Şcoala Navală, după ce în 1928 fusesem avansat locotenent. în Şcoala Navală am fost ofiţer de clasă şi profesor.

În 1930 ambarcat pe N.M.S. „Constanţa” ca vas de instrucţie, având funcţia de instructor pentru elevi Şcoala Navală - voiaj în Marea Egee şi Mediterana cu acest prilej în toamna 1930 şi iarna 1930-1931 cu N.M.S. „Constanţa” la Fiume pentru recepţia submarinului „Delfinul”. Reîntors în ţară, continui ambarcarea pe N.M.S. „Constanţa” până în toamna 1932, când sunt ambarcat pe N.M.S. „Ferdinand” ca ofiţer cu navigaţia, apoi comandant secund, iar în 1934 ca ofiţer cu operaţiile la Escadrila de Distrugătoare, ambarcat pe aceeaşi navă.

Între timp, în 1933, luna martie, divorţasem.“

Declarația a fost continuată cu alte detalii care în final aduc la acuzația pentru care răspundea.
 

„Din P.N.Ţ. - relaţii de familie numai cu dl. Corneliu Coposu şi Nicolae Carandino. Cunoştinţe din P.N.Ţ. mai frecventate: dl. luliu Maniu; dl. Leucuţia; dl. Haţieganu Emil; dl. Penescu Nicolae (cu dificultăţi); dl. Lepădatu; dl. Ghiţă Pop; dl. Mihalache (mai puţin). Pe dnii general Negrei şi col. Stoika Ştefan i-am cunoscut trecător numai în anticamera dlui Maniu. Nu am fost înscris în P.N.Ţ. şi nu am făcut parte din Cercul Profesional Militar al P.N.Ţ. în februarie 1947 am participat la conducerea şi împărţirea darurilor americane în Moldova, jud. Iaşi, în cadrul Crucii Roşii. Nu m-am înscris după aceea ca membru al Crucii Roşii.“

 
În ședinţa din ziua de 21 mai 1948, dl. prim preşedinte a stabilit din nou identitatea inculpaţilor.

„Cpt.cdor. Mocanu Gheorghe este arătat de It.-cdor. Cioroiu Mircea şi maiorul Fetecău Ion că a făcut parte din C.P.M., rezultând, după cum spunea primul, că era conducătorul resortului Marină din Secţia Militară P.N.Ţ. şi că-l rugase să-i procure un buletin radio redactat de Ministerul Informaţiilor, să-i prezinte camarazi personali care ar fi dorit să activeze în P.N.Ţ., chestionându-l de două ori dacă ştie ceva despre starea de spirit din Ministerul Aerului, precum şi ce atitudine au ofiţerii acestei instituţii faţă de P.N.Ţ.,

 

Mocanu spunându-i că P.N.Ţ. este organizat pentru acţiunea de răsturnare a guvernului, acţiune ce este inspirată de Maniu şi Mihalache; l-a prezentat pe Cioroiu acestora şi aceştia l-au invitat să activeze în P.N.Ţ., în legătură cu Secţia Militară pentru problemele de aviaţie. “

După expunere și analiza faptelor fiecărui inculpat, s-a stabilit:

„Căpitan-comandor din Cadrul Disponibil Mocanu Gheorghe a fost conducătorul Secţiei Marină din Cercul Profesional Militar. Căuta să capete informaţii asupra atitudinii ofiţerilor din Ministerul Aerului şi alte instituţii de stat. Căuta să recruteze aderenţi pentru Cercul Profesional Militar. A cunoscut toate amănuntele planului urzit pentru organizarea loviturii de stat“

 
 
 
Sursa foto: Elita Marinei Regale Române în Rezistența Anticomunistă“, de Marian Moșneagu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Koslinski Gheorghe
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul viceamiralului Fundăţeanu Preda
 
#DobrogeaDigitală: „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul comandorului Copaciu Constantin

#DobrogeaDigitală „Elita marinei regale române în rezistența anticomunistă“, de Marian Moșneagu. Cazul amiralului Bărbuneanu Petre