#DobrogeaDigitală „Mocanii sunt aceia cari au adus cu ei sentimentul național în Dobrogea”

 
La 6 octombrie 1907, apărea la Tulcea gazeta „Dobrogea Nouă”, având subtitlul „Ziar independent al intereselor Dobrogei”. O publicație sub același titlu apărea ulterior la Constanța, în 1911, ca organ al Partidului Naţionalist-Democrat (N. Iorga), animatorul său fiind învăţătorul Petre Ştefănescu.

În numărul 8, din 15 octombrie 1911 (indexat în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“), regăsim un articol elogios, semnat de C. Codru, despre transilvănenii mocani și influența lor benefică asupra teritoriilor dobrogene unde aceștia s-au așezat și și-au ridicat gospodării.

Atașamentul față de noul lor cămin, respectul şi dragostea pentru trecut şi valorile neamului românesc, hărnicia și responsabilitatea pentru generațiile viitoare, sunt privite cu admirație de autor, care îi consideră pe transilvănenii strămutați în Dobrogea elementul cel mai progresist din sânul coloniștilor români.
 

„În No. 4 din Dobrogea Nouă ca un semn de recunoştinţă şi apărare față de acei străini cari au încercat să întunece frumoasa acţiune a Transilvănenilor-Mocanilor în Dobrogea, am arătat că Mocanii sunt aceia cari au adus cu ei sentimentul national în Dobrogea, că astă-zi ei formează stratul cel mai rezistent contra atacurilor străinilor şi multumită lor a străbătut limba românească şi tăria naţională între elementele străine din Dobrogea.

Am arătat că dacă mocanii au pus mâna pe pământul Dobrogean în schimb ei şi-au dat sufletul cu drag şi au luptat pentru realizarea idealului nostru naţional. Cine a avut prilejul să viziteze satele din Dobrogea, a avut ocazie să vadă că cea mai frumoasă şi mai temeinică gospodărie românească înfloreşte pe locurile pline de bălării şi pustii de altă dată !

Am văzut şi am rămas încântat, inima'mi bătea cu putere, mă simţeam mai mândru că sunt român privind alcătuirea de sate româneşti, casele mai frumoase, bine împrejmuite, curtea largă plină de tot soiul de păsări, rodnica muncă a omului tenace, dornic de muncă şi cumpătat.

De felul lor Mocanii sunt oameni veseli, primitori, vorbăreţi, abia te cunoaşte şi casa lor e deschisă pentru ospitalitate. Casa lor!! ... Da!! nu-ţi vine să crezi că aceşti oameni cu dare de mână, bogaţi chiar, îşi păstrează încă căminul curat românesc. Tot ce vezi în casă e lucrat de mâna mocancei şi de a fetelor.

Covoarele bogate şi cuverturile cusute cu arnici şi flori, ştergarele mari ţesute cu o rară dibăcie ce împodobesc pereții îţi fac dovada unor oameni conştienţi de trecutul, prezentul şi viitorul lor. Un alt fapt care te loveşte la prima privire prin casele mocanilor este dragostea cea mare de oameni mari români!

Înadevăr, marii bărbaţi transilvăneni sunt icoanele sfinte ale acestor oameni şi-ţi vorbesc cu lacrimi în ochi de un Avram Iancu, Şaguna, etc ... Alături de aceştia însă, cu aceiaşi dragoste şi evlavie stau portretele lui Cuza, Brătianu, Cogălniceanu, toate împodobite cu ştergare şi flori nemuritoare !

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

    

Toate acestea ne arată până la ce grad se urcă respectul şi dragostea pentru trecutul şi valorile neamului nostru. Dacă pentru ei Avram Iancu este un Dumnezeu, nu mai prejos stă şi Mihail Cogălniceanu pe care îl consideră ca un părinte al lor.

Şi în adevăr că dragostea acestui mare bărbat care şi-a pus întreaga putere pentru ridicarea tăranului român, nu a uitat nici Dobrogea care, pe atunci, avea mare nevoe de sprijinul unui adevărat român; pe atunci când bărbaţii noştri politici, amețiţi de gloria Independenţei, credeau că totul e făcut dacă Dobrogea a fost alipită la România şi mai mult ca oricând s'au aruncat în luptele pătimaşe ale politicei personale, disputându-şi rangul şi ambițiunele.

Pe această vreme care ar fi fost periculoasă pentru Mocani, mai trăia un suflet mare, mai trăia Cogălniceanu, care cu vorba lui dulce, convingătoare, căci răsărea din suflet curat, i-a încurajat, Ie-a ridica moralul care pentru moment slăbise şi cu drept cuvânt putem spune că Cogălniceanu a fost forţa, viaţa primilor colonişti români, a mocanilor.

Şi nici că se putea altfel ! Era absolută nevoe în Dobrogea sălbatecă, de un element românesc, puternic, care să poată rezista tuturor loviturilor ce aveau de îndurat.

Era nevoe şi este încă multă, aici unde s'au aşezat şi se aşează încă, pături, pături de streini întărind pe cele vechi şi oţelite la luptă; era nevoe de o cumpănare a naţionalitătilor şi greutatea cumpănei o duc transilvănenii. Această necesitate a înţeles-o Cogălniceanu.

Evolutia şi propăşirea satelor din Dobrogea se poate lesne vedea, dacă am privi o gospodărie românească. Ea e adevărata oglindă a acestor suflete curajoase, harnice, inteligente, cu un viitor bine definit; şi nu poate să nu ne salte inima de bucurie când stăm şi comparăm casele mici cu ferestrele de o palmă, acoperite cu pământ, stricate ale vechilor locuitori, şi casa mândră, luminoasă, înaltă, bogată, veselă, primitoare a Transilvănenilor.

O altă caracteristică a Transilvănenilor cari îi face superiori chiar românilor «de dincolo» după cum se obicinueşte să se zică, este dragostea mare ce au de a se cultiva, dragostea de artă şi cultură. Cele mai multe şcoli şi biserici din Dobrogea sunt ridicate sub îndemnul şi ajutorul lor şi într-un scurt timp ne-a dat un contingent de tineret bine instruit şi educat. Despre toate aceste tăgăduesc a vorbi într'un articol, viitor.

Acum termin cu cea mai mare mulţumire sufletească căci e dovedit că aceşti români au fost vrednici de a fi urmaşii pe aceste locuri, a străbunilor Români, şi vrednici moştenitori a calităţilor lor înălțătoare.”

 


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta
 

Citește și:

#citeşteDobrogea Colonizarea Dobrogei în perioada interbelică - despre primii români sosiţi în Cadrilater