#DobrogeaDigitală „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. „Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate
18 Oct, 2021 00:00
18 Oct, 2021 00:00
18 Oct, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
2409
Marime text
- În cadrul proiectului „Odiseea 2001“ au fost organizate și desfășurate la bordul navei 45 de spectacole, dezbateri, mese rotunde, seri muzicale şi de dans, lecturi, lansări de carte, proiecţii de filme etc., opt conferinţe de presă şi trei transmisiuni în direct la televiziunile naţionale.
În imagini și text, autorul spune povestea unui fenomen cultural care a fost nava-școală „Constanța”, cea care, la șapte decenii de la botezul la care a participat și Regele Carol al II-lea, reușea ca, după fiecare escală, România să fie mult mai admirată și mult mai aproape de sufletele celor care ne-au cunoscut afinitățile și ospitalitatea.
Voiajul navei-școală „Constanța“ din anul 2001, receptată ca navă în serviciul fraternității mediteraneene și considerată drept „o utilitate de creație, de difuzare și de transport”, a fost deopotrivă o premieră în istoria culturii și a navigației române. Parcurgând acest volum veți avea ocazia să descoperiți o altă fațetă a voiajelor acestei nave stindard.
„Odiseea 2001“ - un vis devenit realitate
„În cadrul Proiectului „Odiseea 2001“, Ia bord s-au organizat şi desfăşurat 45 de spectacole, dezbateri, mese rotunde, seri muzicale şi de dans, lecturi, lansări de carte, proiecţii de filme etc., opt conferinţe de presă şi trei transmisiuni în direct la televiziunile naţionale. De asemenea, echipajul a beneficiat de 13 ceremoniale tradiţionale, 11 excursii în centrele istorice ale oraşelor-gazdă şi în localităţi turistice învecinate, iar studenţii Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ au susţinut mai multe meciuri de fotbal amicale în compania gazdelor. Pe timpul escalelorîn cele 14 porturi străine, nava a fost vizitată de circa 8.500 de persoane.
La „Odiseea 2001“ au participat 247 de persoane, dintre care 82 de militari din echipajul navei, 60 studenţi din Academia Navală, 47 artişti şi personal tehnic ai Teatrului „Bulandra“ şi 58 artişti străini din cadrul I.I.T.M.
Pe timpul periplului mediteranean, la bord s-au aflat 47 de reprezentanţi ai Teatrului „Bulandra”, dintre care 45 români, o japoneză şi un macedonean, 58 de reprezentanţi ai I.I.T.M., dintre care 36 francezi, 6 spanioli, 5 algerieni, 3 israelieni, 2 marocani, 2 iugoslavi, o argentiniancă, un croat, o italiancă şi un american.
Pentru buna desfăşurare a activităţii mediatice, în a doua parte a marşului la bordul navei a fost amenajat un centru de presă destinat activităţii jurnaliştilor străini. Pe perioada marşului, la bord au fost acreditaţi 35 de ziarişti dintre care 7 români şi 28 străini (din Franţa, Spania, Maroc, Algeria, Iugoslavia); opt din presa scrisă şi 27 radio-TV, nava lîind vizitată în porturile de escală de alţi 157 de ziarişti.“
„Până în ziua plecării nu am prididit cu pregătirile, misiunea de ofiţer cu relaţiile publice la bordul navei „CONSTANŢA“, într-un voiaj cultural coordonat de comandorul Fănică Negrea, secondat de căpitan-comandorul Constantin Boruzi, ca ofiţer de legătură, fiind, în pofida aparenţelor, foarte pretenţioasă, cu atât mai mult cu cât arsenalul mediatic s-a limitat la o relicvă de cameră video, un reportofon şi un aparat foto de împrumut. De aceea, periplul „Odiseea 2001“, premieră culturală internaţională şi poate unul dintre cele mai originale evenimente culturale ale acestui belicos început de mileniu, a fost vitregit de o mediatizare adecvată în ţară, în vreme ce presa internaţională a elogiat la superlativ cruciada păcii, organizată de Institutul Internaţional al Teatrului Mediteranean, cu complicitatea Teatrului „Bulandra“ şi a Statului Major al Forţelor Navale Române.
Varianta simplificată a traseului iniţial proiectat de organizatori a inclus 9 ţări şi 16 escale: România (Constanţa, 4 iunie), Franţa (Bastia - Ins. Corsica, 11-13 iunie; Marsilia, 14-19 iunie). Spania (Sagunto, 22-24 iunie; Valencia, 25-27 iunie; Palma de Mallorca - Arh. Baleare, 27-30 iunie), Maroc (Nador, 2-5 iulie). Algeria (Mostaganem, 7-9 iulie; Alger, 10-12 iulie; Annaba, 13-15 iulie). Italia (Cagliari - Ins. Sardinia, 16-19 iulie; Ortona, 25-27 iulie), Croaţia (Split, 22-24 iulie), Muntenegru (Kotor, 28-30 iulie). Grecia (Vathi, Ins. Itaca, 31 iuIie-1 august). România (Brăila, 6-8 august; Constanţa, 9 august).
În decursul celor 66 de zile ale acestui trepidant periplu, începui cu botezul unei furtuni în Marea Neagră de gradul 7, marinarii, artiştii şi ziariştii - români, francezi, italieni, spanioli, algerieni, marocani, japonezi, iugoslavi - care au trăit, înţeles şi evocat această aventură circummediteraneană, inspirată de miturile iniţiatice ale Mediterunei, au fraternizat întru binele creaţiei şi al culturii universale.“
„Tradiţia marinărească, omniprezentă la bordul navei-şcoală „CONSTANŢA“ în toate ipostazele sale mai multsau mai puţin oficiale, fie că a fost vorba de aspectul exterior, de onoruri şi ceremoniale, de uniforme, de botezul marinăresc onorat de mai-marele mărilor, slăvilulzeu Neptun, interpretat cu aplomb de comandorul dr. Marius Hanganu sau de superstiţii şi folclor, a concurat cu succes cu iniţiativele gen concursul „Mister Ulise” şi apariţia ziarului de croazieră „Constanţa” şi explozivul spectacol „Ulişii”, pus în scenă cu cel mai înalt profesionalism de regizoarea Cătălina Buzoianu.
De altfel, spectacolul a fost magistral interpretat de actorii Teatrului „Bulandra” pe cele mai originale scene: pe puntea heliport a navei, pe cheuriie din Marsilia şi Nador, la Universitatea din Corte-Corsica, în Teatrul din Alger ori în centrele istorice din Palma de Mallorca şi Split.
Pentru cei care au îndurat condiţiile spartane ale bordului pentru a asigura bunul mers al acestei misiuni de pace, în fond o alternativă la demagogia politicianiastă şi un îndenm la respectul culturii ancestrale pe care s-au clădit civilizaţiile mediteraneene, cuvintele sunt prea sărace pentru a descrie travaliul lor cotidian; cu atât mai mult îmi îngădui să cred că satisfacţia lor lăuntrică, oricâtă duritate li s-ar citi în priviri, este una de proporţiile chinurilor pe care le-au îndurat. De aceea poate, „donarea“ arhietipului mitic al legendarului Ulise a fost comisă cu bună ştiinţă şi ca o recompensă pentru temeritatea şi profesionalismul marinarilor de profesie.“
Sursa foto: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu.
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
Citește și:
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. În siajul tradiției
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. În siajul tradiției
#DobrogeaDigitală: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. Constanța în onomastica navală românească
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii