Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:52 21 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“. Călătorie în timp

ro

26 Aug, 2021 00:00 2896 Marime text


 
  • Marian Moşneagu este un istoric român, specializat în istorie navală. S-a născut în comuna Boroaia, județul Suceava. A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza“ din Constanța, în 1980, iar apoi Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân“ din orașul de la malul mării, în anul 1984. Și-a continuat studiile în domeniul istoriei.
  • A parcurs ierarhic gradele militare de ofițer, fiind comandor de marină. A fondat și condus publicația „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române“, care se editează și în prezent ca singura publicație a acestui domeniu de activitate.
„Presa marinei române. Dicționar bibliografic” este un dicționar inedit, ce reunește în paginile sale circa 200 de publicaţii, cu format foarte diversificat, de la foi volante şapirografiate, până la anuare, almanahuri, buletine, reviste, calendare, rapoarte statistice, publicaţii on-line, grupuri mass-media şi chiar televiziuni specializate, cu rubrici rezervate exclusiv Marinei, porturilor şi transporturilor navale.

Cu această lucrare, unde Marian Moşneagu a indexat în ordine alfabetică tot ce a găsit în materie de publicistică marinărească - aducând, la fiecare articol, informații despre editori și colaboratori, despre tematica și subiectele abordate – autorul și-a valorificat cu intuiție și rigoare, cele trei pasiuni care l-au animat dintotdeauna: marinăria, jurnalismul și istoria.

Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan a redactat Cuvânt Înainte din cartea care face subiectul materialului, reușind să încropeze detalii despre parcursul profesional al autorului și totodată a clarificat care este publicul țintă al acestei scrieri.

„În intimitatea fenomenului maritim naţional şi prin prisma mass-mediei specifice, Presa marinei române face o amplă incursiune în spaţiul consacrat pornind de la politica navală, învăţământul de marină, construcţiile navale, sporturile nautice, evenimente şi sărbători marinăreşti până la istoria navală, biografiile unor nave şi destinul unor personalităţi ale Marinei Române şi nu numai.“, scrie Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan.


Trecând peste partea introductivă, pe care vă invit să o citiți dumneavoastră fiind plină de gândurile autorului, ajungem la prima literă cu care începe bibliografia, „A“. Alături de grupurile de cuvinte explicate, adesea se întâlnesc fotografii reprezentative pentru ele.

„(sic!) ANUARUL DUNĂRII de Alexandru Vasilescu, căpitanul portului Brăila, Regia Monitorul Oficial Imprimeria Naţională Bucureşti, 1930, format: 14x19,5 cm, 426 pagini, „un indicator care să le dea posibilitatea autorităţilor maritime cât mai ales celor interesaţi în traficul dunărean să obţină date cât mai exacte asupra situaţiunii vaselor, ca şi informaţiuni în legătură cu navigaţiunea dunăreană”.
B.A.R. posedă 1 vol./1930.

În prefaţă, autorul menţionează: „Războiul mondial aducând mari schimbări în compunerea flotei comerciale a Dunării, atât autorităţile maritime, cât mai ales cei interesaţi în traficul dunărean au simţit lipsa unui indicator care să Ie dea posibilitatea să obţină date cât mai exacte asupra situaţiunii vaselor, ca şi informaţiuni în legătură cu navigaţiunea dunăreană. Lucrarea de faţă, rezultatul a îndelungate şi răbdătoare cercetări, umple un gol. «Anuarul Dunării» are două părţi distincte: prima parte conţine tablouri ale tuturor vaselor comerciale sub pavilion român şi străin, care navigă în Dunăre şi afluenţii săi, proprietate de stat şi armatorilor particulari; partea a doua tratează despre diferite chestiuni şi date, care înlesnesc cunoaşterea caracteristicilor navigaţiunii dunărene şi pot servi în tranzacţiunile comerciale.

N-avem pretenţiunea de a crede că lucrarea de faţă este prea exactă şi completă; oricine o va parcurge îşi va da uşor seamă că prin natura şi amploarea ei, o atare lucrare e posibilă de erori şi omisiuni. Vom fi recunoscători acelora care vor binevoi să ne semnaleze observaţiunile lor, de care vom ţine seamă la corecturile ce vom trimite ulterior odată cu modificările survenite în situaţiunea vaselor, fiecărui posesor al Anuarului.“  


Printre cele 200 de publicații, regăsim câteva scrise, editate sau despre Constanța. Unul dintre acestea este:

„(sic!) ALMANAHUL MĂRII, editat în anul 1989 de revista „Tomis“ Constanţa. Tipărit de întreprinderea poligrafică Galaţi; format: 16,5x27 cm, 304 pagini. Redactor-şef Constantin Novac; colectivul redacţional: Nicolae Motoc, Nicolae Fătu, Carmen Tudora Chehiaian, Vladimir Bălănică, Costin Antonescu, Horia Grideanu, redactor responsabil Costin Antonescu. Rubrici: Ţărm românesc pentru mileniul trei. Mare Nostrum, Filmul istoriei. De la cetăţi la nave. Centenar Eminescu. Marea şi artele. Spaţii ale exoticului. Biblioteca Acvapolis, Enciclopedia mării, „Orele astrale” ale vacanţei. Semnatarii articolelor: Marian Moise, Sorin Roşea, Constantin Cioroiu, Stanciu Barbălată, Dan Stăiculescu, George Constantinescu, Radu Theodoru, Virgiliu Moroianu, Dumitru Bakos, Costin Antonescu, Lucian Leon, Vladimir Novac, Adrian Rădulescu, Picret Abdula, Constantin Chera, Virgil Lungu, loan Damaschin. Paul Păltănea, Georgeta Borandă, Jianu Moldovan, Emilian Andrei, Geo Vasile, Nistor Bardu, Arthur Porumboiu, Liliana Lazia, Dan Hristu, Gheorghe Tomozei, loan Grigorescu, Radu Budeanu, Perilce Marinescu, Vladimir Bălănică, Dan Silviu Boerescu, Vasile Oroian, Ovidiu Dunăreanu, George Tichescu, Elena Şerbănescu, Dorel Dorian, Cristina Crăciunoiu, Florian Vasiliu, Dan C. Scarlat, Constantin Ismăileanu, Ion Binder, Adriana Gheorghiu, Doru Davidovici, Gelu Culicea, Haralambie Beizadea, Ananie Gagniuc, Tiberiu Petrilla ş.a. Desene de Marieta Besu, Constantin Papadopol, Leonte Năstase, Traian Marinescu, Vladimir Hagiu, Florian Crihană, Tică Remi, Victor Clodius şi Vasile Nicolau.“


Și totuși, întrebarea la care  a răspuns Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan înainte de a apuca cineva să o dibuiască, poate oferi un pic de lumină în ceea ce privește modul de lecturare al acestui dicționar aparte.

„Dar ce este presa marinărească? Cum poate fi ea clasificată astăzi? Ce definiţii dau specialiştii din domeniu? Greu de răspuns imediat. La o primă vedere, publicaţiile pot fi împărţite în trei categorii: de informare şi cultură marinărească, profesionale şi ştiinţifice şi şcolare. Şi totuşi presa marinărească nu este politică deşi face politica maritimă a unei ţări, nu e sportivă, dar îndeamnă la practicarea sporturile legate de apă, nu este presă de divertisment, dar are multe subiecte pentru timp liber, nu este a unor organizaţii, instituţii, deşi artizanii ei sunt membrii venerabilei Ligi Navale Române, elita cadrelor militare etc. Nu este numai presă culturală şi enciclopedică, de tip magazin. Nu este regională, ci naţională şi europeană, căci introduce problemele maritime româneşti pe agenda Marilor Puteri.“.


Citește continuarea în „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“.

Sursa foto: „Presa marinei române. Dicționar bibliografic“

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Portul Constanța 1896 – 1996“, de Valentin Ciorbea. Portul Constanţa pe coordonatele reformei şi viitorului

Lumea marinarilor: Primul comandant democrat al Marinei Militare Române


 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari