#DobrogeaDigitală „Puţin îmi pasă în ce limbă veţi spune că iubiţi România, numai să-mi dovediţi că o iubiţi”

În noiembrie 1908, Take Ionescu, șeful Partidului Conservator-Democrat, participa, la Constanța, la una din primele întruniri unde dobrogenii, indiferent de etnie, limbă sau religie, erau chemați să participe la viaţa politică a provinciei lor.

Impecabil orator, politicianul avocat și ziarist, corespondent al ziarului britanic The Times, a fost poreclit în epocă „Tăchiță Gură de Aur” . El a fost un fervent promotor al idealului de unitate naţională a românilor, iar discursul ținut la Constanța vine să sprijine înlăturarea diferențelor economice, sociale și politice între Dobrogea și restul țării, pentru ca acest pământ să devină ceea ce merită. „Nu se poate concepe existenţa României fără Dobrogea, cum nu se poate concepe existenţa României fără Bucureşti”, este concluzia lui Take Ionescu, al cărui discurs este reprodus, după notele stenografice, în ziarul „Viitorul Dobrogei”, I, nr. 30, din 23 noiembrie 1908. Publicația tulceană este antologată în volumul  „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947).
 
„Iubiţi cetăţeni,
Simt o deosebită emoţiune că mă găsesc în această frumoasă întrunire, şi pot să zic că voi însemna ziua de astăzi ca una din cele mai fericite ale vieţei mele politice. (Ovaţiuni).
Ne este dat să vedem această taină împlinindu-se: întrunirea naţională a unei părţi din ţară locuită de trei sute de mii de suflete, care în acelaş timp este şi întunirea politică a unui partid. (Ovaţiuni, aplause prelungite şi îndelung repetate.)
D-voastră aţi venit aci, toţi Dobrogenii fără deosebire, urmărind numai un mare scop naţional, acela al unificărei sufleteşti a României, şi noi ne găsim împreună cu d-v. urmărind totuşi scopul nostru politic, al propagandei de partid.
Ce dovadă mai puternică despre caracterul adânc şi superior naţional al partidului nostrum decât că luptând pentru ideile noastre ne sfârşite.
Cum s'a întâmplat d-lor această taină ? Este că atunci când noi am redactat programul partidului nostru nu ne-am călăuzit de interesele electorale, este dacă am ştiut că nu avem nici alegători, nici aleşi peste Dunăre, am ştiut însă că România merge până la mare, şi ne-am alcătuit programul din nevoile României. (Ovaţiuni nesfârşite.)
Iar când d-voastră aţi vrut să daţi o luptă bărbătească, ca să ne dovediţi nouă celor de peste Dunăre că nu este vorba atât de a vă acorda drepturi cât de a vă recunoaşte drepturile pe cari vi le-aţi acordat, în sânul partidului nostru, aţi găsit oameni de bronz pe cari i-ați pus în fruntea d-voastră, apostoli ai drepturilor dvoastră. (Aplause, ovațiuni nesfârşite.)
Dacă aşi fi văzut aci trezeci de ani de-a rândul administraţia cea mai bună din tot regatul, dacă aşi fi văzut aci stabilitatea în funcţiuni, numirea celor mai destoinici, curmarea tuturor abuzurilor, d-lor, aşi zice: aide, fie, să administrăm Dobrogea bine, să meargă înainte tot ca până acum, şi încă şi atunci aţi avea dreptul să-mi spuneţi ca frate la frate, că chiar dacă regimul reprezentativ ar fi mai bun, odată ce nu voim să-l adoptăm şi la noi, d-voastră preferiţi să împărtăşiţi cu noi viaţa noastră, fie viaţă de păcate mai bine de cât să trăiţi în raiul administrativ singuri! (Aplause prelungite, ovațiuni.)
Dar, d-lor, n'a fost aşa, şi dacă a fost aşa, atunci eu nu admit ca Dobrogea să fie prada luptelor noastre de partid; mai bine să fie, dacă e vorba de pradă, prada luptelor! (Ovațiuni.)
Dar, domnilor, admirabila desvoltare materială pe care România a realizat-o pe acest colţ de pământ ? Această mare operă a civilizaţiunei noastre pe care noi românii nu o trâmbițăm, dar pe care, nu este străin să calce aci fără să o vadă şi să nu o felicite pentru dânsa. (Aplause prelungite.) Cine a făcut-o ? Regimul excepţional ? Nu; ea a fost opera guvernului dela Bucureşti, a Camerilor dela Bucureşti, şi acel guvern şi acele Camere au fost şi ele rezultatul vieţei reprezentative a ţărei întregi. (Aplause prelungite şi îndelung repetate. Ovațiuni.)
Prin urmare, d-lor, şi această frumoasă, admirabilă pagină de românism care s'a scris treizeci de ani între Dunăre şi Mare, este tot o operă a instituțiunilor noastre liberale, a vieţei noastre constituţionale. (Aplause, ovaţiuni).
Zicem dar d-lor, că a venit vremea ca să trăiţi cu noi la olaltă, ca să împărtăşim cu d-tră şi cele bune ca şi cele rele, ca din cusururile, - eu le cunosc -, din cusururile regimului reprezintativ să gustaţi şi d-voastră ca şi noi pentru ca să fim numai un trup şi numai un suflet cum se spune la sfânta taină a cununiei. (Ovaţiuni.)
Căci d-lor, pe lângă toate celelalte cusururi ale regimului excepţional cari s'au spus şi s'au dovedit atât de bine, este unul care stă de asupra tuturor: orice vei zice şi orice vei face să dă domniei româneşti aici o aparenţă de provizorat. Or pentru mine sunt două axiome: Dobrogea dacă n'ar fi a României ar pieri economiceşte, s'ar topi, s'ar pustii limba de pământ asvârlită spre Nord, care n'ar fi arteră pentru nimeni şi pentru nimic. (Aplause prelungite.) I
Iar România fără Dobrogea ? Nu se poate concepe existenţa României fără Dobrogea, cum nu se poate concepe existenţa României fără Bucureşti. (Ovaţiuni.)
Aşa că. domnilor, nu este vorba şi nu poate să fie vorba de provizorat. Avem nevoe de mare şi aveţi nevoie de România; n'ar fi Constanţa ce este dacă n'ar avea la spate Regatul României căruia îi serveşte de deschidere către marea care te duce pretutindeni, te face vecin cu toate ţările din lume[…]
Şi dacă, cum ziceam d-lor, a venit vremea să fie o singură Românie şi din punctul de vedere constituţional, noi în programul nostru la această axiomă am adăogat încă două lucruri, şi vă voi explica imediat pentru ce.
Am zis d-lor: Dobrogea din punctul de vedere administrativ formează două judeţe, din punctul de vedere electoral are să formeze un singur judeţ. Pentru ce d-lor ? Chiar dincolo în ţară, e păcat că judeţele electorale sunt aşa de mici. Pe o suprafaţă mică şi în lume puțină, se desvoltă curente prea mici, nu bate în larg inima naţională. (Aplauze.)
Noi aci în Dobrogea avem o mare misiune de îndeplinit: nu avem numai să asigurăm viaţa economică a României întregi, nu avem numai să vă aducem propăşirea, bogăţia şi dreptatea, dar voim să topim diferitele neamuri în înţelesul înalt al cuvântului, adică respectând limba şi religiunea fiecăruia, căci idealul meschin de a sili pe oameni să-şi schimbe limba, nu duce decât la ură: mie puţin îmi pasă în ce limbă o veţi spune că iubiţi România, numai să-mi dovediţi că o iubiţi. (Aplauze prelungite, îndelung repetate.)
Noi trebue aci să îndeplinim o mare misiune istorică, să facem să bată un singur suflet în întreaga țară dintre Dunăre şi Mare, oricari ar fi limbile, ori cari ar fi religiunile. (Ovaţiuni nesfârşite.)”
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 


DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: capture youtube/Arhiva TVR


Citește și:

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Am căzut într'o nepăsare letargică, învecinată cu moartea.”