Despre transhumanță și virtuțile sale civilizatoare ne vorbește profesorul Ioan Georgescu, într-un articol publicat în „Analele Dobrogei” din 1924-1925 (anul V-VI), sub motto-ul „Trăiește cine iubește pribegia și schimbarea”.

În viziunea autorului, păstorii care și-au purtat oile sau vitele de-o parte și de alta a Carpaților, încă din negurile istoriei, au contribuit la  „întemeierea ţărilor şi ţărişoarelor române, precum şi la unificarea noastră linguistică, socială şi politică” („Păstorii noştri, adunând oile în strungă, mulgându-le, strecurându-le laptele, fierbându-l, închegându-l, făcându-l caş, urdă, jintiţă, zăr şi altele, ei au lucrat sute şi sute de ani la însăşi închegarea limbii şi a neamului nostru românesc”.)

De asemenea, ei au fost de-a lungul timpului nu doar „umbre rătăcitoare”, ci și întemeietori de așezări statornice, poposind și în Dobrogea, cea plină de pășuni bogate.

Sunt evocate în material o serie de documente oficiale, scrisori și rapoarte, din care reiese istoricul reglementărilor oficiale, precum și aspectele economice și comerciale legate de transhumanță și implicațiile ei în configurarea unor teritorii sau mentalități, pe tot întinsul României.
 

„Raporturi cu neguţătorii din Constanţa. Fiind Dobrogea una din provinciile cele mai căutate de păstorii noştri în nesfârşitele lor rătăciri după păşune, e firesc să fi avut şi să aibă şi cu această provincie o serie întreagă de legături. Actele şi documentele acestor 15 ani nu ne spun mult în privinţa aceasta. Ele, însă, ne fac să bănuim cât de strânse şi puternice au trebuit să fie, în toate timpurile legăturile păstorilor ardeleni cu această ţărişoară aşa de bogată în păşuni.
Firmanul sultanului relativ la privilegiile acestor păstori încă prevede oarecari înlesniri pentru dânşii şi în această regiune.
Astfel punctul al 4-lea al firmanului spune lămurit, împotriva unor neguţători interesaţi din Constanţa, că nu se va fixa înainte preţul brânzei, pe care păstorii producenţi vor fi liberi să o vânză acestor neguţatori, după învoială, reservându-şi, bine înţeles, cantitatea necesară mai întâiu lor şi familiilor lor.
Punctul următor (al cincilea) prevede fixarea înainte a cantităţii sau a timpului de consemnare a caşului şi brânzii.
Ce arată aceste hotărâri ale firmanului?
Arată că, şi atunci, anume neguţători interesaţi interveniau la administraţie să «maximeze» preţul brânzei pentru a o putea vinde mai pe urmă cu preţuri urcate.
Procedura obişnuită a speculanţilor de oricând şi de ori şi unde.
Al doilea, că se faceau abuzuri numeroase şi la consemnarea sau rechiziţionarea brânzei pe seama autorităţilor, ținând pe producenţi în loc şi pricinuindu-le diferite pagube pe căi lăturalnice, pentruca aceştia să fie nevoiţi a-şi da marfa din mână în seama speculatorilor […]
„Transhumanţa în ţările române e un crâmpeiu din cele mai însemnate ale ritmului vieţii. Ea nu e numai un fenomen social sau economic, ca în atâtea alte ţări, ci e însuşi fermentul vieţii noastre naţionale şi politice. Ea a avut consecinţe atât de grave, încât au fost nevoite să se ocupe de ea şi să o reglementeze prin tratate internaţionale marile puteri străine de pe vremuri. Cu toate greutăţile depărtării şi ale necunoscutului, cu toate intemperiile vremii, precum şi cu toate micile şi marile răutăţi şi mizerii ale slujbaşilor de tot soiul, ba chiar şi ale proprietarilor, comercianţilor şi, de atâtea ori, şi în ciuda obstacolelor puse de trei sau patru stăpâniri vrăjmaşe, păstorii ardeleni nu numai veniau în «țară» şi se întorceau îndărăt, ca nişte umbre rătăcitoare, ci, ori de câte ori aveau prilejul, ei îşi făceau aici şi aşezări statomice, legându-şi soarta lor pentru vecie de soarta pământului pe care trăiau, calitatea cea mai preţioasă a acestui popor, pe care o exprimă şi zicătoarea: «Apa trece, pietrele rămân».”

 
 
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei 
#Analele Dobrogei anul V-VI, 1924, 1925
#Ioan Georgescu

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
  
Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhiva ZIUA de Constanța     

 
Citeşte şi: 

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”  

 #DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: ”Vițiul şi arivismul ne otrăvesc moralul şi ne consumă munca”